Fostul deputat Alin Trăşculescu, arestat preventiv pentru 29 de zile

UPDATE

La scurt timp după ce Tribunalul Bucureşti a emis mandat de arestare preventivă, fostul deputat Alin Trăşculescu s-a predat joi seară la Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR) şi va fi dus în arestul Poliţiei Capitalei.

***

Tribunalul Bucureşti a decis joi arestarea fostului deputat PDL Alin Trăşculescu pentru 29 de zile. Decizia nu este definitivă, însă este executorie, adică fostul deputat va fi cercetat în stare de arest.

Tribunalul Bucureşti a judecat joi cererea Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) de înlocuire a măsurii preventive a fostului deputat Trăşculescu, respectiv a interdicţiei de a părăsi ţara pe perioada cercetărilor, cu cea de arest preventiv.

Măsura arestării preventive pentru 29 de zile se va lua din momentul încarcerării fostului deputat, potrivit deciziei instanţei.

Prezent la şedinţa de judecată, procurorul DNA a cerut instanţei arestarea preventivă a lui Trăşculescu, invocând trei argumente esenţiale din anchetă.

Trei argumente pentru arestare

Primul argument se referă la starea de spaimă a denunţătorului Mircea Alexandru Vintilescu, care a venit "îngrozit la DNA" pentru că "trebuie să returneze o şpagă unui deputat".

Procurorul a precizat că denunţătorul Vintilescu se afla într-o stare avansată de temere atunci când a făcut denunţul la DNA, după ce anunţase şi poliţia că recuperatorii l-au căutat acasă.

Al doilea argument care probează "îndrăzneala infracţională a deputatului" a fost acela că Trăşculescu "a tocmit" două persoane, martori în cauză, care să se ocupe de paza şi de supravegherea întâlnirilor sale cu Calotă şi Vintilescu.

"Îndrăzneala infracţională a acestuia rezidă şi din tocmirea a doua persoane, Puiu Corneliu şi Dudeac, care să-i asigure paza şi supravegherea întâlnirilor sale. (...) El a asigurat această pază inclusiv la sediul său de partid, unde la momentul final aştepta confirmarea primirii banilor de către Calotă", a declarat procurorul.

Al treilea argument a fost că anchetatorii DNA au fost şi ei contrafilaţi de cele două persoane angajate de Trăşculescu, ceea ce denotă şi mai mult gravitatea faptelor comise de fostul deputat.

"Autoturismele DNA au fost luate în primire şi urmărite mai bine de şase ore de către oamenii angajaţi de Trăşculescu. (...) Doi martori au recunoscut până la acest moment că au fost instruiţi să depună mărturie mincinoasă şi inclusiv să falsifice documente pe care doreau să le depună chiar în acel moment la dosarul pe care îl instrumentau", a mai precizat procurorul.

Scurt istoric

Avocaţii fostului deputat au cerut anterior Tribunalului Bucureşti să constate că nu această instanţă are competenţa legală de a judeca cererea procurorilor DNA de înlocuire a interdicţiei de a părăsi ţara cu arestul, ci Tribunalul Vrancea, motivând că în Vrancea a fost făcut flagrantul, însă cererea a fost respinsă de instanţă.

DNA a transmis la data de 22 noiembrie Tribunalului Bucureşti solicitarea de arestare preventivă a lui Trăşculescu.

Trăşculescu este cercetat de procurorii DNA pentru trafic de influenţă, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată şi instigare la spălare a banilor, cunoscând că aceştia provin din trafic de influenţă.

Procurorii au extins cercetările în cazul lui Trăşculescu şi pentru asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, noile acuzaţii fiindu-i aduse la cunoştinţă în 22 noiembrie.

Propunerea de arestare preventivă a lui Alin Trăşculescu a fost formulată după ce în 20 noiembrie acesta a demisionat din funcţia de deputat.

Alin Trăşculescu a mai fost reţinut din 11 noiembrie până în 12 noiembrie, în jurul orei 6.00, apoi a fost eliberat din arestul Poliţiei Capitalei după ce a expirat ordonanţa de reţinere emisă pe numele lui de procurorii anticorupţie.

Trăşculescu angajase oameni care să contrafileze echipajele SRI şi DNA

Procurorul care instrumentează dosarul lui Alin Trăşculescu a precizat joi, în sala de judecată, că fostul deputat angajase echipe care să fileze maşinile SRI şi DNA încă de când acestea intrau în oraş, pentru a preveni să fie urmărit sau să i se facă flagrant.

Alin Trăşculescu a angajat, de asemenea, oameni care să-l urmărească şi pe complicele său Marian Calotă, tot din aceleaşi motive. În schimb, avocatul fostului deputat a susţinut în faţa instanţei că afirmaţia procurorilor DNA conform căreia Alin Trăşculescu ar fi angajat oameni pentru contrafilaj este neverosimilă, deoarece nu este logic ca o persoană care ştie că este cercetată şi urmărită de anchetatori să comită în continuare infracţiuni.

Avocatul apărării a evidenţiat că martori au declarat că nu Alin Trăşculescu i-a determinat să falsifice documente, ci complici ai acestuia, cum ar fi Marian Calotă şi a adăugat că deputatul este primul dintre cei şapte deputaţi cercetaţi până în prezent, care a demisionat din funcţie pentru a scăpa de imunitate şi pentru a se supune rigorilor legii.

Acesta a mai arătat că s-au derulat peste 40 de activităţi procedurale în acest dosarul de cercetare şi s-a dovedit că Alin Trăşculescu nu încurcă în vreun fel şi nici nu încerca să influenţeze martorii sau desfăşurarea anchetei, iar din aceste motive nu se impune schimbarea măsurii preventive din interdicţia de a părăsi ţara cu cea a arestării preventive.

Alin Trăşculescu a declarat în faţa instanţei că este de acord cu tot ce a explicat avocatul său şi că de când a început ancheta şi până în prezent nu a vorbit decât cu familia şi cu apărătorii săi.

Fostul demnitar este acuzat de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) că ar fi pretins suma de 200.000 de euro, pentru a interveni pe lângă autorităţi să atribuie contracte de investiţii unor societăţi comerciale.