Fost şef MAE, după "summitul dictatorilor": Vor să îngroape Pax Americana, să pună capăt hegemoniei de facto a Occidentului

Fostul ministru de Externe Teodor Baconschi a atras atenţia, la postul B1 TV, că summitul găzduit de China - această reuniune a marilor puteri autocratice – China, Rusia, India, Iran – marchează consolidarea unei lumi multipolare care contestă dominaţia Occidentului.

Jurnalistă: Să ne uităm în plan extern ce se întâmplă. În China a avut loc un summit foarte important. S-au adunat acolo patru puteri nucleare, dictatorii lumii. Vorbim despre ţările acestea ale dictatorilor care adună împreună 3 miliarde populaţie: Rusia, India, Iran, China. Acolo e prezent şi liderul nord-coreean. Un spectacol întreg îl dă China acolo, inclusiv pe partea de inteligenţă artificială – tot felul de roboţei care mişună printre liderii lumii, le prepară îngheţată, discută cu ei. E un mod prin care China vrea să-şi arate şi supremaţia în domeniul inteligenţei artificiale şi al noilor tehnologii.

E foarte interesant şi a atras atenţia tuturor remarca pe care a făcut-o Xi Jinping către liderul Indiei: dragonul şi elefantul trebuie să se unească. Ce se petrece acolo, domnule Baconschi, şi de ce e important pentru noi toţi? Că miza lor este o schimbare a ordinii mondiale?

Teodor Baconschi: Da, categoric. E un refren pe care îl recită de mulţi ani. Şi China a folosit formatul Organizaţiei pentru Cooperare Economică de la Shanghai ca pentru o olimpiadă geopolitică a dictatorilor. Sigur că e mult marketing aici pentru că ştim că dictatorii ăştia, de pildă China şi India, Modi şi Xi Jinping, nu sunt chiar fraţi de viziune politică şi nici nu pot să-şi îngroape toate litigiile de azi pe mâine.

E o acţiune care are ca fundal şi izolarea Japoniei ca mare aliat al Occidentului în Asia-Pacific. Şi nu trebuie să ne uităm decât la body language. Eu m-am uitat la Putin, efectiv avea un limbaj corporal de valet. Asta arată noua ierarhie globală în ceea ce numeam Sudul Global, BRICS, în fine, marile puteri emergente.

Putin era pur şi simplu ca un fel de şcolar intimidat care merge la unchiul atotputernic şi asta arată deja că vasalizarea Rusiei, în urma slăbirii pe care a înregistrat-o după declanşarea războiului în Ucraina, e deja un fapt împlinit. Rusia a fost obligată să-şi reorienteze comerţul şi importurile spre China, ca şi exportul de energie, şi evident că asta nu reprezintă neapărat o declaraţie de război la adresa Occidentului, ci mai degrabă o declaraţie a Chinei ca lider incontestabil al acestui grup politic major.

Jurnalistă: E un mesaj acolo şi pentru americani?

Teodor Baconschi: Implicit, pentru că o lume multipolară este lumea care îngroapă Pax Americana, deci care pune capăt acestei hegemonii de facto a Occidentului, adică a lumii euro-americane, a democraţiilor liberale, a paradigmei de comerţ global liber şi aşa mai departe. Deci toţi aceşti şefi de state sunt şi revizionişti şi evident că ordinea pe care o contestă este ordinea dominată de Statele Unite.

Jurnalistă: Haideţi să ne uităm acum, apropo de Statele Unite, la ce se întâmplă cu America când vine vorba de Ucraina. Există această informaţie că America ar putea să accepte să trimită în Ucraina trupe private. Deci vorbim de armată privată, primul meu gând a fost acela spre mercenari, nu armate private, firme militare private care ar putea fi desfăşurate în Ucraina şi ar urma un model din Afganistan, din Irak.

În acelaşi timp, Ursula von der Leyen spunea în zilele astea că se lucrează mult cu statele europene pentru trimiterea aceasta de trupe. Nicuşor Dan a declarat că România nu trimite soldaţi în Ucraina, că e deja o decizie politică.

Ce ar însemna, sau cât de fezabilă ar fi povestea asta şi în contextul în care Rusia a spus de mai multe ori că nu acceptă trupe ale statelor europene, pentru că statele europene implicit sunt state NATO?

Teodor Baconschi: Da, propunerea Rusiei a fost făcută sfidător şi nu poate fi pusă în practică, şi anume să fie un fel de forţă de menţinere a păcii, ca un fel de căşti albastre de la ONU, sub egida Consiliului de Securitate, din care Rusia face parte ca membru permanent cu drept de veto. Deci, cu alte cuvinte, îngheţăm conflictul, acceptăm nişte trupe internaţionale de menţinere a păcii, dar le putem bloca mandatul oricând ne surâde.

Chestia asta nefuncţionând, evident că aliaţii Europei şi Americii se bazează pe oferta politică fermă a Franţei şi Marii Britanii de a desfăşura trupe de menţinere a păcii. E problema foarte lungii frontiere şi problema acestei linii de fortificaţii ucrainene, care nu trebuie cedată fără luptă ruşilor, pentru că asta ar vulnerabiliza pe termen lung restul Ucrainei.

Dar există un laborator diplomatic febril, acum toată lumea face calcule, încearcă să facă un tur de masă ca să vadă ce oferte concrete avansează fiecare stat din coaliţia Ramstein şi cred că America are un rol pe care l-a înţeles şi care n-ar fi prea vizibil, dar esenţial, adică să împărtăşească intelligence satelitar şi să ajute la protejarea aeriană a spaţiului ucrainean.