Fost preşedinte ucrainean, despre întârzierea ajutorului american: "O pierdere colosală de timp"

Fostul preşedinte ucrainean Viktor Iuşcenko a afirmat că întârzierea extrem de mare cu care Congresul SUA a aprobat ajutorul militar pentru ţara sa a fost „o pierdere colosală de timp”, permiţându-i preşedintelui rus Vladimir Putin să provoace mai multă suferinţă în cei doi ani de invazie şi să prelungească războiul, relatează AP News.

Lipsa severă de muniţie, care a forţat forţele ucrainene depăşite de armament să piardă sat după sat pe linia frontului, a semănat, de asemenea, îngrijorare în rândul celorlalţi aliaţi occidentali ai Ucrainei cu privire la perspectivele Kievului de a respinge invazia rusă, a declarat Iuşcenko într-un interviu acordat luni.

Acest lucru a trimis un semnal lui Putin că poate „ataca, poate distruge infrastructura, şi se poate dezlănţui peste tot în Ucraina”, a spus Iuşcenko, un reformator pro-european care a încercat să distanţeze Kievul de Moscova în timpul administraţiei sale din 2005-2010.

„Şi, desigur, acest lucru subminează moralul celor din întreaga lume care sunt alături şi susţin Ucraina”, a afirmat Iuşcenko, care se afla în Philadelphia pentru a vorbi la un eveniment al World Affairs Council.

Întârzierea „nu este fatală” pentru Ucraina, dar i-a forţat pe planificatorii militari ucraineni să reanalizeze campania din acest an, a menţionat el.

Iuşcenko a susţinut modul în care preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a gestionat războiul şi a afirmat că niciun politician ucrainean nu ar renunţa la teritoriu pentru a pune capăt războiului.

De asemenea, el a declarat că ar fi o „mare greşeală” ca SUA şi Europa să se aştepte la un astfel de acord pentru pace şi că nu ar face decât să-l încurajeze pe Putin să atace din nou: „I-ar da lui Putin cinci sau şapte ani pentru a deveni mai puternic şi apoi ar începe din nou această mizerie”.

Pe câmpul de luptă, Rusia merge înainte cu o ofensivă terestră care a deschis un nou front în regiunea Harkiv din estul Ucrainei şi a pus presiune asupra forţelor ucrainene suprasolicitate.

Iuşcenko i-a îndemnat pe aliaţii occidentali să ia mai repede decizii politice pentru a ajuta Ucraina într-o luptă pe care soldaţii o duc în fiecare zi, non-stop.

„Linia frontului lucrează 24 de ore din 24, nu-şi ia concediu”, a adăugat el.

După ce ajutorul american a fost aprobat luna trecută, preşedintele Joe Biden a declarat că a grăbit imediat trimiterea de armament de care Ucraina are mare nevoie, în timp ce a promulgat o măsură de ajutor de război de 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina. Fără această măsură, a declarat directorul CIA, Bill Burns, Ucraina ar putea pierde războiul în faţa Rusiei până la sfârşitul acestui an.

Cu toate acestea, doar loturi mici de ajutoare militare americane au început să ajungă pe linia frontului, potrivit comandanţilor militari ucraineni, care au declarat că va dura cel puţin două luni până când proviziile vor satisface nevoile Kievului de a menţine linia de luptă.

Consilierul pentru securitate naţională al Casei Albe, Jake Sullivan, a declarat luni că administraţia Biden „încearcă să accelereze cu adevărat ritmul” livrărilor de arme americane către Ucraina, în urma întârzierii de luni de zile din partea Congresului.

„Nivelul de intensitate manifestat în acest moment în ceea ce priveşte transportul de materiale este de 10 din 10”, a menţionat Sullivan.

Secretarul de stat american, Antony Blinken, a sosit marţi la Kiev, într-o misiune diplomatică neanunţată, pentru a asigura Ucraina că are sprijinul american.

Reamintim că Biden şi aliaţii Ucrainei din Congres au făcut luni de zile presiuni pentru a-i determina pe parlamentarii republicani din Camera Reprezentanţilor să aprobe pachetul de asistenţă menit să ajute Ucraina să respingă invazia rusă.

Acţiunea finală a venit doar după ce preşedintele republican al Camerei, Mike Johnson, a trecut peste această opoziţie luna trecută pentru a supune la vot ajutorul pentru Ucraina.

Impasul finanţării datează din august, când Biden a făcut prima cerere de cheltuieli de urgenţă pentru Ucraina. De la invazia rusă din februarie 2022, SUA a trimis Ucrainei arme, întreţinere, instruire şi piese de schimb în valoare de peste 44 de miliarde de dolari.

Iuşcenko a recunoscut pierderile uriaşe pe care Ucraina le-a suferit în cei peste doi ani de război, care au costat vieţi în fiecare zi şi i-au forţat pe ucrainenii de rând să se alăture luptei. Dar el a declarat că îi este ruşine să audă argumente despre „oboseala războiului” şi că aceasta nu ar trebui să fie o scuză pentru a înceta lupta.

„În fiecare zi plătim cu vieţile noastre. Vieţile copiilor şi femeilor, vieţile soldaţilor ucraineni. Infrastructura noastră este distrusă în fiecare zi”, a afirmat Iuşcenko.

În ciuda criticilor sale dure la adresa întârzierii SUA în aprobarea ultimului ajutor militar, Iuşcenko a recunoscut că Ucraina a reuşit să recucerească o parte semnificativă din teritoriul ocupat datorită sprijinului occidental.

Mai multe câştiguri pot fi obţinute dacă aliaţii sunt uniţi, a adăugat el.

„Pentru Putin, principala provocare geopolitică este libertatea şi democraţia. Iar astăzi el foloseşte toate resursele disponibile pentru a arăta că lumea occidentală este slabă” şi incapabilă să se unească, a mai afirmat Iuşcenko.

El şi-a exprimat convingerea că victoria Ucrainei este inevitabilă, având în vedere sacrificiul cetăţenilor ţării pentru a lupta, şi vede războiul ca pe o bătălie mai mare, definitorie, pentru a apăra democraţia de tiranie şi imperialism.

Iuşcenko a ajuns la putere ca lider popular al opoziţiei în urma protestelor Revoluţiei Portocalii din 2004, învingându-l pe candidatul preferat al lui Putin. În calitate de preşedinte, el a insistat cu fermitate pentru a scoate Ucraina de sub influenţa Moscovei şi pentru a se integra mai strâns în Europa de Vest.

Însă preşedinţia sa a fost marcată de lupte politice care au paralizat guvernul şi au împiedicat adoptarea reformelor promise. El a pierdut puterea pe fondul prăbuşirii economiei ucrainene în timpul crizei financiare mondiale din 2008 şi al tensiunilor cu Rusia, evidenţiate de o confruntare privind preţul gazelor.

Iuşcenko a supravieţuit otrăvirii cu dioxină în timpul campaniei sale electorale din 2004, iar mai mulţi foşti ofiţeri de informaţii au acuzat Moscova că se află în spatele otrăvirii.

Otrăvirea l-a forţat pe Iuşcenko să abandoneze temporar activităţile de campanie în plină cursă prezidenţială foarte disputată şi i-a desfigurat grav faţa. Dar i-a adus şi simpatia multor ucraineni. El a declarat că a suferit ulterior peste 20 de intervenţii chirurgicale.