Florea Pîrvu (CNIPMMR): Timbrul de mediu serveşte numai importatorilor, nu statului şi populaţiei

Vicepreşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), Florea Pîrvu, a declarat pentru Epoch Times, că timbrul de mediu introdus prin ordonanţă de urgenţă a Guvernului la data de 15 martie, va avea efecte negative asupra statului şi populaţiei şi nu va aduce beneficii decât importatorilor de autovehicule.

“Întrebarea mea este, şi aş vrea să înţelegem cu toţii, cine are de câştigat din această taxă? Este foarte normal ca o ţară să îşi protejeze mediul. Sunt absolut de acord, numai că banii care provin din timbrul de mediu nu ajung la stat. Aceşti bani ajung în programul “Rabla”, care program ce subvenţionează? Subvenţionează industriile de afară şi importatorii, Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA), pentru că în piaţă Dacia are 15%. Atât este segmentul Daciei. Să zicem, da domnule, sunt de acord. Eu trebuie să subvenţionez industria mea de automobile, industria românească, dar Dacia are 15%, prin restul de 85% subvenţionez importurile”, a afirmat Florea Pîrvu, pentru Epoch Times.

Pîrvu a mai adăugat că efectele timbrului de mediu vor fi nefaste şi vor duce la sărăcirea populaţiei şi la slăbirea mediului de afaceri din România.

“Iau valuta din ţară, de la amărâţii de români şi de IMM-uri, şi o duc afară. Am nişte efecte teribil de nefaste. Balanţa comercială creşte pentru că eu în permanenţă trebuie să trimit valută afară. Doi. Sărăcesc populaţia, iar nici mie, ca agent economic al unui IMM, unei populaţii sărace nu pot să-i mai ofer servicii, produse, etc. Trei. Agentul economic este, aţi văzut foarte bine, nu poate să-şi schimbe parcul auto şi el devine nerentabil, în sensul că o maşină când este nouă consumă 8%, când este la doi,trei, patru sau cinci ani, consumă 11% sau 12%. Această taxă de mediu are numai efecte negative pentru stat, întreprinderile mici şi mijlocii şi pentru populaţie. Pentru cine are efecte benefice? Pentru importatorii de maşini. Eu n-am nimic cu ei, pentru că sunt agenţi economici, dar noi trebuie să găsim un raport, în aşa fel încât eu,statul, să am grijă în primul rând de cum să-mi aduc resurse şi să-mi protejez cetăţenii”, a explicat, pentru Epoch Times, vicepreşedintele CNIPMMR.

Întrebat de un reporter Epoch Times dacă varianta actuală a timbrului de mediu implementată în România este în concordanţă cu legislaţia europeană în domeniu, Florea Pîrvu a precizat că în majoritatea statelor Uniunii Europene (UE), “timbrul de mediu este sub forma unei taxe anuale pe care fiecare posesor de autovehicul o plăteşte în raport cu capacitatea cilindrică şi cu vechimea autovehiculului”.

De asemenea, vicepreşedintele CNIPMMR a mai menţionat că prin această metodă aplicată în cadrul UE, prin acest management performant “eşti forţa să-ţi schimbi maşina”.

“În majoritatea statelor UE, în Germania, în Franţa, timbrul de mediu este sub forma unei taxe anuale pe care fiecare posesor de autovehicul o plăteşte în raport cu capacitatea cilindrică şi cu vechimea autovehiculului. Aş face o mică paranteză, este un deputat sau un senator PSD care a propus această taxă. Deci ai o maşină de un an, ai o bază, să zicem de 100 de lei. Este un an, îi adăugăm 10%. Are 2.000 de centimetri cubi, tot 10%, iar la fiecare 500 de centimetri cubi mai adăugăm 10%. Anul următor nu mai ai 10% la vechime, ci 20%. Prin urmare, tu, ca şi plătitor, eşti tentat şi este normal să nu ajungi cu maşina s-o ai la trei sau patru ani, deoarece costurile pentru întreţinerea maşinii pe mediu devin atât de mari încât o dai la cineva mai amărât, mai sărac. Cu alte cuvinte, eşti forţat prin natura managementului performant să-ţi schimbi maşina.

S-au propus şi astfel de lucruri. Bine, sunt fel de fel de soluţii, iar asta ar fi un dintre ele. O altă soluţie ar fi fost ca un foarte mic procent să fie introdus în carburant. Cu alte cuvinte, am mers 100 km, plătesc în carburant atât. Am mers 1.000 km, plătesc mai mult. Asta ar fi o altă soluţie, însă nu s-a dorit”, a argumentat, pentru Epoch Times, Florea Pîrvu.

Cum se calculează timbrul de mediu

Timbrul de mediu pentru autovehicule a intrat în vigoare pe 15 martie. Calcularea acestei taxe auto se va face exclusiv pe baza emisiilor de dioxid de carbon, înscrise în cartea de identitate a maşinii.

În noua formulă de calcul, timbrul de mediu pentru autovehicule menţine cote similare celor din prezent pentru tehnologia Euro 5 şi măreşte cotele pentru tehnologiile Euro 4 şi Euro 3, potrivit Ordonanţei de Urgenţă publicată în Monitorul Oficial. În schimb, pentru maşinile cu motorizări non-Euro, Euro 1 şi Euro 2, valoarea timbrului de mediu va scădea faţă de nivelul cuantumului actual.

Cu o zi înainte de introducerea timbrului de mediu, Rovana Plumb, ministrul Mediului a estimat că nivelul încasărilor timbrului de mediu va ajunge la 700 de milioane de lei în 2013, în condiţiile în care şi restituirile vechii taxe de mediu sunt estimate la 400 de milioane de lei.

Ministrul a apreciat că suma estimată pentru restituirile vechii taxe auto de mediu este “enormă”, dar a precizat că banii vor fi restituiţi pe măsură ce se încasează noua taxă.

Ministerul Mediului preciza că taxa rămâne la aceleaşi cote pentru maşini Euro 5, în timp ce pentru Euro 6, maşini hibride şi electrice nu va fi plătit nimic.

Rovana Plumb arăta că în cazul automobilelor cu norma de poluare Euro 5, valorile taxei sunt în medie egale, deoarece emisiile de pulberi sunt egale pentru cele două tipuri de combustibil.