Festival neconvenţional de "Jazz and More"

Muzicieni legaţi la ochi, un Masterclass de improvizaţie sau orchestră dirijată prin internet sunt doar câteva dintre surprizele pe care organizatorii le-au pregătit publicului la Festivalul de muzică contemporană "Jazz and More", care se desfăşoară în perioada 16-18 octombrie la Sibiu.

Evenimentul, ajuns la cea de-a cincea ediţie va avea loc la Teatrul Gong din Sibiu şi promovează muzica de avangardă, fiind dedicat evidenţierii şi dezvoltării noilor tendinţe în muzică. "Acţiunile organizaţiei noastre, prin concerte, festivaluri, workshop-uri sau masterclass, au scopul de a trezi din nou interesul publicului pentru muzica creativă, muzica contemporană cu toate formele sale, de la muzica cultă compusă la muzica improvizată, de la freejazz la avantjazz, de la noise music, la muzica electro-acustică, de la art rock la post rock", a declarat Mircea Streit, preşedintele Asociaţiei Culturale Interzone, organizator al Festivalului Jazz and More.

Timp de trei zile, de vineri până duminică, la "Jazz and More" vor participa nume cunoscute din lumea autohtonă a jazz-ului, dar şi din Spania, Serbia, Polonia, SUA, Germania, Finlanda, Marea Britanie şi chiar din Australia. Astfel, pe scena de la Sibiu vor urca Aka Free, Irinel Anghel/Sorin Romanescu Duo, Szilard Mezei Trio, The Fonda/Stevens Group, Soundcheck, Magda Mayas/Tony Buck Duo, Mircea Tiberian/Maria Răducanu/Lisle Ellis, Johnny La Marama, Mikolaj Trzaska/Clayton Thomas/Tony Buck, Christoph Irmer/Marc Charig Duo, Cush Trio şi Frank Paul Schubert Quintet.

Festivalul de muzică contemporană "Jazz and More" debutează cu un Masterclass pe tema improvizaţiei libere prezentat de The Fonda(Stevens Group, un duo american de succes alcătuit din basistul Joe Fonda şi pianistul Michael Jefry Stevens. De asemenea, festivalul cuprinde câte patru concerte în fiecare seară.

În prima seară de festival, artista Irinel Anghel va cânta la pian acompaniată la chitară de Sorin Romanescu, ambii interpretând legaţi la ochi. După o idee născută la ediţia anterioară a festivalului, aceea de a alcătui un trio, sâmbătă, 17 octombrie vor urca pe scenă Mircea Tiberian, Maria Răducanu şi Lisle Ellis.

Festivalul "Jazz and More" se va încheia cu un experiment în premieră pentru Europa. Americanul Lisle Ellis, aflat la Sibiu, va dirija o orchestră live compusă din mai mulţi muzicieni aflaţi în diferite colţuri ale lumii (Europa, SUA, Canada) care vor cânta fiind conectaţi printr-un program special pe internet.

Festivalul este produs de Asociaţia Culturală Interzone cu sprijinul Consiliului Local al Municipiului Sibiu şi al Primăriei Sibiu prin Casa de Cultură a Municipiului Sibiu şi Consiliul Judeţean Sibiu.

Sibiul este considerat capitala românească a jazz-ului, aici fiind organizate anual două festivaluri: Festivalul Internaţional de Jazz, cel mai vechi de gen şi "Jazz and More". Festivalul se vrea o continuare a tradiţiei jazzului creativ pe care l-a avut Sibiul în anii "80, când pe scena sibiană urcau, pe lângă cei mai buni muzicieni români, o serie de artişti consacraţi ai muzicii improvizate, cum ar fi: Gunter Hampel, Jeanne Lee, ROVA Saxophone Quartet, Alexander von Schlieppenbach, Albert Mangelsdorf, Evan Parker, Paul Lovens, Ernst-Ludwig Petrowski şi mulţi alţii.

***

Prima ediţie a Festivalului de muzică contemporană "Jazz and More" a avut loc în 2005 la sala Thalia din Sibiu şi au evoluat cu succes pe scenă formaţii şi muzicieni precum: Iordache - "Dissipatin", Liviu Butoi, Toni Kuhn şi Nicolas Simion (Koln) - "The Wild Dogs", Pro Contemporania din Bucureşti, Percussion Quartet, Harry Tavitian, Cristof Lauer & Jens Thomas Duo (Germania) şi Mircea Tiberian Quartet (România-Germania), dar şi Alex Harding & BLUTOPIA din New York.

Cea de-a patra ediţie a acestei manifestări s-a desfăşurat între 17 şi 19 octombrie 2008 şi a fost găzduită de Teatrul Gong. "Jazz and More" a fost prezentat de Florian Lungu, pe parcursul celor trei seri concertând 11 trupe. În prima zi de concerte, au prestat live polonezii de la Boys Band Trio, urmaţi de Mircea Tiberian şi Irinel Anghel care a realizat un experiment cântând la pian şi rostogolind bile printre corzi.

Trupa Gul 3 din Suedia a creat o muzică experimentală cu elemente de noise şi de melodicitate în timp ce interpreta la ferăstrău, pahare, talgere, pungi de plastic sau castroane metalice.

Festivalul "Jazz and More" 2008 s-a încheiat cu Atipico Trio, una dintre cele mai aclamate trupe de jazz din Italia ultimilor ani, ce îmbină folk-ul mediteranean cu ritmuri balcanice.

***

Jazz-ul a apărut la începutul secolului al XX-lea în sudul Statelor Unite ale Americii şi are ca origine melodiile populaţiei afro-americane. Acest gen se caracterizează prin tonalităţile de blues şi ragtime, dar şi influenţe din muzica europeană. Ulterior, jazz-ul mai cuprinde elemente specifice muzicii latino-americane.

Atât originea, cât şi semnificaţia iniţială a cuvântului "jazz" ridică multe controverse. Una dintre variante sugerează înrudirea fonetică cu expresia "chasse-beau", care reprezintă o figură de dans din Louisiana. O a doua variantă face trimitere la cuvântul Jezabel, care era numele unei prostituate din New Orleans. Numele acesteia se scrie în ortografie americană "Jazz-Bel". În jargonul populaţiei locale, cuvintele "jasm" sau "gism" semnifică atât rapiditate şi energie, dar şi sensuri erotice.

Însă consacrarea cuvântului "jazz" vine în 1917, când formaţia Original Dixieland Jazz Band a repurtat un succes răsunător la "New York Columbus Circle". Astfel, "jazz" intră în limbajul curent, deşi acest cuvânt se folosise în 1913 într-un ziar din San Francisco.

Jazz-ul se reflectă în amestecul diverselor tradiţii muzicale ale sclavilor proveniţi din Africa. Tot din această tradiţie, reies stilurile de interpretare, care-i permit cântăreţului un spaţiu larg de execuţie şi libertate de improvizare, cu o schemă "întrebare şi răspuns" (Call-and-Response) pe un fond ritmic complex, ce duce la sincoparea melodiilor executate de diverse instrumente.

Jazz-ul cuprinde o diversitate de stiluri: "New Orleans", "Dixieland"; "Chicago", "Cool Jazz", "Hard Bop", "Modal Jazz", "Free Jazz".

În România, după ce în socialism mult timp jazzul era considerat o manifestare decadentă a imperialismului american, începând cu "dezgheţul" cultural din 1964, s-au deschis cluburi de jazz, la radio şi televiziune se transmit emisiuni cu muzică de jazz, Benny Goodman, Louis Armstrong, Woody Herman au concertat la Bucureşti.

Dintre interpreţii de jazz contemporani sunt de menţionat: Benny Goodman, Louis Armstrong, Miles Davis, Ella Fitzgerald, Billie Holiday, Duke Ellington, Aura Urziceanu, Nicolae Simion, Christian Soleanu, Harry Tavitian, Mircea Tiberian, Eugen Ciceu (sau Eugen Cicero), Vlad Popescu, Garbis Dedeian, Johnny Răducanu.