Feriţi-vă de 'mâna Moscovei' în alegerile din Ucraina, Georgia şi Lituania (The Christian Science Monitor)

Alegerile parlamentare din estul Europei dezvăluie caracterul firav al democraţiei şi suveranităţii în ţările care erau odată 'ostaticele' Uniunii Sovietice, afirmă în paginile publicaţiei The Christian Science Monitor, preluată de Inopressa.ru, expertul Janusz Bugajski, director al Proiectului Est-European din cadrul Centrului pentru Studii Strategice şi Internaţionale (CSIS) din Washington.

Unul dintre obiectivele prioritare ale celui de-al treilea mandat prezidenţial al lui Vladimir Putin îl constituie reintegrarea fostelor republici sovietice. Moscova aspiră să creeze o nouă contrapondere a Uniunii Europene în Occident şi a Chinei în Orient: Uniunea Eurasiatică, este convins autorul articolului.

De asemenea, Rusia a început să facă presiuni din ce în ce mai mari asupra fostelor state-satelit din Asia Centrală şi Europa. Scopul este de a învinge rezistenţa lor faţă de ambiţiile regionale ale Rusiei. Amestecul Moscovei în viaţa politică a acestor ţări constituie un canal preţios de influenţă.

Alegerile parlamentare care au avut loc săptămâna aceasta în Georgia sunt caracterizate de Janusz Bugajski drept o 'importantă încercare politică'. Susţinătorii guvernului de la Tbilisi afirmă că opozantul Ivanişvili pregăteşte provocări la adresa democraţiei şi serveşte intereselor Kremlinului. Autorităţile ruse se vor agăţa de orice amplă manifestare de violenţă pe fondul acuzaţiilor privind fraudarea alegerilor, pentru a-l discredita pe Saakaşvili, este de părere autorul.

Dacă evenimentele vor evolua conform celui mai nefast scenariu, este posibilă o nouă intervenţie a trupelor ruseşti în Georgia, sub pretextul restabilirii ordinii şi legitimităţii, atenţionează Janusz Bugajski.

În Ucraina, alegerile parlamentare, programate pentru 28 octombrie, s-ar putea de asemenea solda cu acţiuni de protest, în situaţia în care observatorii şi adepţii Iuliei Timoşenko vor descoperi mari fraude. Rusia tinde să-şi consolideze influenţa asupra Kievului şi din acest motiv ei îi convine ca în Ucraina să existe un guvern autoritar, o paria în ochii Occidentului. Şi totuşi Rusia se teme de conflicte interne făţişe, care ar echivala cu destrămarea Ucrainei ca stat, consideră analistul american.

Dacă se va crea impresia că Partidul Regiunilor, aflat la putere în Ucraina, impune un monopol politic, subminează reformele democratice şi viciază rezultatele alegerilor, următoarea revoluţie din Ucraina nu va fi atât de paşnică precum cea 'portocalie'. Rusia, care se teme că la Kiev se va instaura un nou guvern prooccidental, ar putea interveni deschis, pentru a-l sprijini pe actualul preşedinte, prognozează Bugajski.

Lituania, spre deosebire de Georgia şi Ucraina, este o ţară cu o democraţie puternică, membră a UE şi Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO). Cu toate acestea, Moscova continuă să conteste suveranitatea tuturor celor trei republici baltice. Pentru Kremlin alegerile din regiunea baltică constituie o şansă pentru subminarea poziţiilor acelor partide care se opun aspiraţiilor regionale ale Moscovei.

În Lituania alegerile parlamentare se vor desfăşura pe 14 şi 28 octombrie. Există informaţii conform cărora agenţi ruşi încearcă să mituiască politicieni şi să tensioneze relaţiile interetnice. Înainte de aceasta, oameni de afaceri cu legături la Kremlin 'cumpărau influenţă' în Lituania. În 2004, preşedintele de atunci al Lituaniei, Roland Paksas, a fost supus procedurii de impeachment, fiind acuzat că ar fi transmis informaţii secrete businessului rus, acesta din urmă având după toate probabilităţile legături cu serviciile speciale ruseşti.

În alegerile din Letonia din 2011, Kremlinul a sprijinit partidul etnicilor ruşi. Drept rezultat, acesta nu a fost admis în coaliţia aflată la guvernare, Riga temându-se că acest lucru va scoate Letonia de pe orbita occidentală, aminteşte analistul.

Fiecare noi alegeri din spaţiul ex-sovietic constituie o nouă şansă pentru Moscova, conchide Janusz Bugajski.