Fără Marea Britanie, Uniunea Europeană se va transforma în Uniunea Sovietică?
alte articole
Retragerea Marii Britanii (MB) din Uniunea Europeană (UE) a devenit o perspectivă reală, în condiţiile în care despre acest lucru a vorbit deschis chiar premierul David Cameron, care a declarat că el personal nu sprijină această idee, însă îşi poate imagina cu uşurinţă transformarea ei în realitate.
Adevărat, nu prea curând, ci undeva prin 2018 şi cu condiţia ca forţele conservatoare să câştige din nou alegerile, iar poporul să se pronunţe în favoarea retragerii în cadrul unui referendum.
Nu se ştie cât de realistă este transpunerea în practică a acestor condiţii, în situaţia în care nu mai departe de anul trecut două treimi dintre britanici s-au pronunţat pentru menţinerea ţării în UE. Potrivit cotidianului rus Utro, important este altceva: posibilitatea ieşirii MB din UE există teoretic, iar în aceste condiţii cum se va răsfrânge acest lucru asupra Europei şi UE?
Pentru a răspunde la această întrebare, Utro aminteşte de rolul pe care MB îl joacă azi în UE. Această ţară este a treia economie europeană, cea mai liberală şi din acest motiv flexibilă, cu un sector al serviciilor bine dezvoltat.
Modelul economic anglo-saxon diferă destul de tare de cel european continental şi se apropie de cel american, iar din acest motiv MB este, în multe domenii, o punte de legătură între Europa şi SUA. În afară de aceasta, Londra este un mare centru financiar al Europei.
În ceea ce priveşte comportamentul MB în cadrul UE, în cei 40 de ani de când este membră în acest 'club', MB s-a poziţionat ca principal opozant al tuturor începuturilor integraţioniste care ar atenta asupra suveranităţii politice şi independenţei sale financiare. Londra a reuşit să 'torpileze' unele iniţiative (de exemplu, implementarea în UE a impozitului unic pentru tranzacţiile financiare), iar la altele pur şi simplu nu a dorit să participe (de exemplu, la Uniunea Monetară).
Aceste diferenţe ale MB faţă de 'nucleul' european şi opoziţia faţă de el constituie în realitate nu atât o problemă, cât un lucru foarte bun pentru UE, este de părere Utro, amintind că modelul economic anglo-saxon este într-o serie de aspecte mult mai de succes şi poate servi drept model de urmat pentru alte ţări membre şi chiar punct de orientare pentru elaborarea unor reguli paneuropene.
Dar, lucrul cel mai important este că MB serveşte ca principală contrapondere în UE. Pe de o parte, ea echilibrează Germania şi chiar tandemul franco-german, iar pe de altă parte - frânează aspiraţia excesivă a Bruxellesului spre transformarea UE într-o federaţie.
Dacă această contrapondere va dispărea, UE riscă să se transforme într-o veritabilă federaţie, asemănătoare Uniunii Sovietice, atenţionează cotidianul rus. Rolul de conducător al nomenclaturii sovietice de partid va fi jucat de birocraţia europeană, care va lăsa ţările membre fără ultimele elemente de suveranitate. Este posibilă, ce-i drept, şi altă variantă: dacă Bruxellesul nu va putea să-şi supună autoritatea celor mai mari puteri de pe continent, UE se va plasa sub domnia fără limite a Germaniei şi Franţei. În aceste condiţii, UE nu ar trebui decât să preia stema bicefală a Rusiei.
Ambele aceste scenarii echivalează cu slăbirea în continuare a UE, continuă Utro. Unii dintre membrii UE (Danemarca, Cehia) sunt demult solidari cu ideea britanică de a se distanţa de Bruxellesul sâcâitor, iar Olanda şi-a exprimat deja deschis sprijinul pentru Londra.
Cu toate acestea, liderii UE nu doresc retragerea MB din proiectul european. Berlinul şi Parisul şi-au exprimat deja speranţa că acest lucru nu se va întâmpla, acceptând pentru aceasta să dilueze bazele edificiului european. Însă, dacă Angela Merkel dă de înţeles că este dispusă să plece urechea la cererile Londrei, autorităţile franceze ocupă o poziţie mai fermă.
Pentru orice eventualitate, puterea UE a început deja să-i sperie pe britanici cu perspectivele sumbre ale unei vieţi în afara UE: izolarea şi ruperea de principalele sale pieţe de desfacere. Desigur, atenţionările sunt unele exagerate, deoarece nu poate fi vorba de pierderea pieţelor şi cu atât mai mult izolarea MB. Nimeni nu va sta să ridice special bariere comerciale în faţa acestei ţări, iar condiţiile de cooperare dintre UE şi actualii 'nemembri' europeni, cum sunt de exemplu Elveţia sau Norvegia, diferă prea puţin de cele ale cooperării dintre ţările membre ale UE, subliniază cotidianul rus.
În afară de aceasta, nici astăzi MB nu participă la toate iniţiativele UE. De exemplu, ţara nu face parte nici din zona euro, nici din cea Schengen, însă acest lucru nu o împiedică se se folosească de toate avantajele pieţei comune.
De altfel, nici Cameron nu a vorbit în discursul său de ruperea relaţiilor cu UE, ci doar de necesitatea aducerii acestor relaţii la bazele integrării europene, adică la cele patru fundamente ale pieţei comune: libera circulaţie a mărfurilor, serviciilor, capitalului şi forţei de muncă. Tot ce depăşeşte aceste fundamente - directive, reguli, restricţii şi alte 'amestecuri în viaţa ţării' - trebuie să fie date la o parte, pentru că tocmai aceste manifestări ale UE îi irită pe britanici.
Conservatorii aflaţi azi la putere în MB nu au sprijinit niciodată ideea 'Statelor Unite ale Europei' şi doresc să obţină pentru MB mai multă autonomie, posibil prin încheierea unui acord de asociere. Adică, MB doreşte să aibă cu UE acelaşi nivel de relaţii ca Ucraina, precizează Utro.
Este adevărat că o asemenea perspectivă are un aspect puţin plăcut pentru Londra. Dacă autorităţile MB vor decide într-adevăr să organizeze un referendum privind retragerea din UE, peste vreo câţiva ani s-ar putea destrăma MB însăşi. În 2014 este programat referendumul pentru independenţă din Scoţia, iar dintre toţi locuitorii MB scoţienii sunt cei mai fervenţi adepţi ai integrării europene, astfel că dacă vor constata perspectiva retragerii MB din UE ei se vor grăbi să iasă din MB în speranţa de a rămâne în UE.
În concluzie, în Europa ar putea începe în curând procesul de destrămare. Însă, nu este exclus că, după ce vor cădea 'bucăţile în plus', UE va deveni mai unită, îşi exprimă speranţa cotidianul rus.