Expertă: ”În Ucraina s-a votat pentru securitate şi stabilitate naţională” (interviu)

Cercetătoarea pe spaţiul post-sovietic Angela Grămadă a comentat la cald într-un interviu pentru Epoch Times rezultatele alegerilor din Ucraina. ”Iulia Timoşenko a avut un discurs agresiv îndreptat împotriva Federaţiei Ruse. Petro Poroşenko a vorbit despre faptul că trebuie găsite soluţii pentru a convieţui cu Rusia lui Putin şi mai puţin despre război. A avut câştig de cauză discursul axat pe evitarea conflictului şi necesitatea găsirii unei soluţii pentru reluarea dialogului cu Rusia, obligatoriu promovat la pachet cu lupta împotriva corupţiei”, explică experta.

Epoch Times: Cum vă explicaţi victoria clară a lui Petro Poroşenko din primul tur în alegerile prezidenţiale din Ucraina? Cât este victoria lui şi cât înfrângerea lui Timoşenko?

Nimeni nu avea dubii că Petro Poroşenko va câştiga aceste alegeri. Marea întrebare era: cum le va câştiga – din primul tur sau din al doilea? Cetăţenii ucraineni au demonstrat din nou că îşi doresc schimbare, îşi doresc stabilitate, securitate şi că pot lua decizii în momente în care politicienii nu reuşesc să ajungă la un consens. Nu pot să spun că rezultatele exist-poll-ului arată o înfrângere a Iuliei Timoşenko. Este mai degrabă o primă bătălie câştigată de ţară în faţa unui duşman puternic.

Iulia Timoşenko este un politician experimentat. A fost şi la guvernare, şi în opoziţie. În cea de-a doua ipostază a înregistrat rezultate mai bune. Poate e un semn că rolul ei este de a-i responsabiliza pe cei aflaţi la guvernare şi nu să guverneze. Cineva trebuie să-şi asume şi rolul de ”jandarm” al guvernării. Este cazul să înţelegem că o opoziţie puternică este la fel de importantă ca o guvernare responsabilă şi cu soluţii. În plus, este suficient să ne amintim modul în care a fost întâlnită de Maidan în februarie ca să înţelegem că, totuşi, a înregistrat un rezultat bun. După cum spuneam anterior, ea este valoroasă pentru partid, dar nu mai este valoroasă în calitate de candidat pentru alegerile prezidenţiale formaţiunii sale politice. Mai trebuie să atragem atenţia asupra unui aspect: Iulia Timoşenko a avut un discurs agresiv îndreptat împotriva Federaţiei Ruse. Petro Poroşenko a vorbit despre faptul că trebuie să fie găsite soluţii pentru a convieţui cu Rusia lui Putin şi a vorbit mai puţin despre război. A avut câştig de cauză discursul axat pe evitarea conflictului şi necesitatea găsirii unei soluţii pentru reluarea dialogului cu Rusia, obligatoriu promovat la pachet cu lupta împotriva corupţiei.

Ce implicaţii va avea alegerea lui Poroşenko asupra relaţiei Rusia-Ucraina? Este oligarhul un interlocutor acceptat de Moscova?

Este o întrebare importantă, nu doar interesantă. Majoritatea candidaţilor care au contat la aceste alegeri prezidenţiale sunt suspectaţi că ar putea juca dublu: şi cu Occidentul, şi cu Rusia. Poroşenko, Timoşenko, chiar şi Iaroş sunt suspectaţi că ar putea să aibă înţelegeri secrete cu Moscova. Anumite elemente din trecutul sau prezentul lor politic confirmă faptul că această ipoteză nu ar trebui să fie ignorată.

Trebuie, însă, să ne întrebăm şi un alt lucru în acest context: cât de mult îşi permite Kremlinul să nu discute cu Kievul? Negarea propriilor nevoi şi transformarea artificială a Ucrainei într-un duşman extrem al Rusiei ar putea avea consecinţe grave pe termen lung. Dacă vor muri din ce în ce mai mulţi cetăţeni ruşi din cauza acestui conflict, Putin va trebui să dea mult mai multe explicaţii în faţa propriilor alegători. Totuşi, nu mai suntem în secolul 18. Adevărul poate ajunge mai repede la destinatari.

Petro Poroşenko susţine că are deja câteva idei sau soluţii pe care le-ar putea propune ruşilor. Depinde de ruşi cât de mult îşi doresc să iasă din această izolare internaţională.

Cum vedeţi alegerile din Doneţk şi Lugansk? Va putea Poroşenko să aducă stabilitatea în ţară aşa cum a declarat?

Poroşenko are o misiune grea. Cele 55% nu înseamnă neapărat încredere în el. E mai degrabă o mandatare, o delegare a responsabilităţii cu care trebuie să fie tratată strategia de securitate. Cele 55% pot însemna un consens naţional că trebuie să existe o persoană care să poată lua decizii sau cel puţin să le garanteze chiar şi în condiţiile unei Constituţii parlamentare.

Evident, faptul că nu au putut să participe la vot aproximativ 3 milioane de cetăţeni cu drept de vot scade din legitimitatea acestui scrutin. Însă, participarea activă la vot a populaţiei în celelalte regiuni, inclusiv cele 48% din regiunea Odessa, responsabilitatea arătată faţă de procesul electoral, faţă de modul în care a fost organizat, mă fac să cred că există şanse pentru a evita noi vărsări de sânge.

Ceea ce s-a întâmplat ieri, provocările şi decesele în rândul civililor, prezenţa adepţilor lui Kadîrov pe teritoriul Ucrainei, ştirea despre jurnalistul italian omorât, nu prevestea deloc rezultate bune. Poroşenko are o misiune grea. Cele 55% nu înseamnă neapărat încredere în el. E mai degrabă o mandatare, o delegare a responsabilităţii cu care trebuie să fie tratată strategia de securitate. Cele 55% pot însemna un consens naţional că trebuie să existe o persoană care să poată lua decizii sau cel puţin să le garanteze chiar şi în condiţiile unei Constituţii parlamentare. Practic, toată ţara a devenit parlament în această situaţie extrem de delicată pentru integritatea ţării. Consensul politic a fost impus printr-un scrutin intern la care au participat cetăţeni disciplinaţi.

Aţi susţinut că scopul principal al destabilizării estului Ucrainei de către Rusia a fost să împiedice alegerile prezidenţiale din Ucraina. Cum credeţi că se va poziţiona acum Moscova după ce alegerile au avut loc totuşi?

Dacă rezultatele exit-poll-ului vor fi confirmare de rezultatele oficiale, Moscova va trebui să ia o decizie rapidă. Unitatea ucrainenilor îl dezarmează încet şi sigur pe Putin. Un preşedinte care a primit un asemenea grad de încredere din partea populaţiei nu poate fi neglijat. Poroşenko nu va putea să repete scenariul Iuşcenko, nu i se va permite. Aceste alegeri nu sunt emoţionale. S-a votat pentru securitate şi stabilitate naţională. Poroşenko are mandat să ia toate măsurile necesare pentru a atinge aceste obiective.

Un rezultat mai puţin bun la exit-poll ar fi permis Rusiei să îşi sporească prezenţa în interiorul Ucrainei şi mai mult. Acum Rusia va trebui să dea înapoi, să gândească o strategie de retragere din Est. Şi cât mai rapid. Nu cred că o va face şi în privinţa Crimeei. În orice caz, dacă preşedintele rus nu ia o decizie rapidă de a-şi domoli o parte din ambiţii, atunci va suporta efecte interne şi asta deoarece a exagerat prea mult cu transformarea Ucrainei într-o sursă de pericol extern la adresa Federaţiei Ruse, în loc să recunoască eşecul politicii sale interne.

Angela Grămadă este coordonatoare a Programului de Politică Externă la Centrul de Studii Est-Europene şi Asiatice din cadrul SNSPA.