Expert militar de la Kremlin: Apărarea antiaeriană rusă are lacune uriaşe. Există şanse ca Moscova să fie atacată

Istoricul militar rus şi director al Muzeului Forţelor de Apărare Aeriană (ADF), Iuri Knutov, a afirmat într-o apariţie televizată la un talk-show la televiziunea rusă de stat, că actualmente ar exista lacune majore în apărarea aeriană a Rusiei, după ce majoritatea sistemelor au fost mutate mai aproape de Ucraina după operaţiunile militare ruseşti din februarie, informează The EurAsian Times.

"După ce a început operaţiunea militară specială, a fost nevoie să oferim acoperire trupelor aflate direct pe teritoriul unde se luptă cu Ucraina, pe teritoriul nostru, luptând împotriva armatei ucrainene. [...] În mod natural, tot ce aveam în zona de frontieră s-a dus acolo. S-au format breşe în sistemul nostru de apărare aeriană", a declarat Knutov la o emisiune a propagandistei Olga Skabeeva.

Knutov a menţionat că mulţi cred că sateliţii americani pot "vedea bine aceste lacune".

"Nu mă îndoiesc de asta şi nici specialiştii nu se îndoiesc", a adăugat el.

Recentele remarci ale lui Knutov au fost făcute după ce Ucraina ar fi efectuat trei atacuri devastatoare cu drone în interiorul Rusiei în decurs de o săptămână.

Pe 5 decembrie, forţele ucrainene au lovit bazele aeriene Engels-2 şi Diagilevo, care sunt situate foarte aproape de capitala rusă Moscova, mai mult decât de graniţele cu Ucraina.

Se pare că loviturile au fost efectuate cu ajutorul unei drone modificate din epoca sovietică, numită Tu-141 Strij.

Atacurile asupra bazelor aeriene au fost o lovitură semnificativă pentru Kremlin, deoarece a fost pentru prima dată când Ucraina a efectuat astfel de atacuri cu rază lungă de acţiune în interiorul Rusiei.

Dar ucrainenii nu s-au oprit aici. A doua zi, au atacat aerodromul militar Halino, situat la aproximativ 280 de kilometri de graniţa ucraineană în regiunea Kursk.

Vorbind despre aceste atacuri, Knutov a afirmat că sateliţii americani au furnizat informaţii forţelor ucrainene şi au creat traseul pentru ca drona ucraineană din epoca sovietică să ocolească sistemele de apărare aeriană ruseşti şi să ajungă la aerodrom, unde, potrivit acestuia, a fost lovită de o rachetă sol-aer, care cel mai probabil aparţinea sistemului de rachete Pantsir.

Knutov a explicat că acesta este motivul pentru care raza de interceptare a fost atât de mică, de numai aproximativ 10 kilometri; prin urmare, fragmentele au căzut pe amplasamentul aerodromului.

El a sugerat că, dacă ar fi existat sisteme de apărare antiaeriană cu rază de acţiune mai lungă, precum Buk-M3 sau un Vityaz-353, care să protejeze aceste baze aeriene, dronele lansate de forţele ucrainene ar fi fost doborâte la aproximativ 50-60 de kilometri distanţă.

Knutov a mai avertizat că, încurajată de aceste lovituri de succes cu rază lungă de acţiune în interiorul Rusiei, armata ucraineană ar putea ataca şi Moscova.

"Şi există o şansă ca ei (ucrainenii) să încerce să lanseze lucruri spre Moscova. Nu mă îndoiesc de asta", a declarat Knutov.

Rusia duce lipsă de informaţii

În timp ce avertismentele lui Knutov cu privire la un posibil atac ucrainean asupra Moscovei sunt cu siguranţă demne de luat în seamă, ceea ce este mai important sunt acuzaţiile sale cu privire la sateliţii americani care furnizează informaţii forţelor ucrainene.

Nu este niciun secret că Ucraina a beneficiat în mod semnificativ de o cantitate fără precedent de informaţii din partea aliaţilor săi din NATO, care include şi informaţii în timp real despre mişcările trupelor ruse. Nu este clar dacă acest lucru include imagini de înaltă rezoluţie de la sateliţii militari occidentali.

Cu toate acestea, chiar şi companiile occidentale de sateliţi comerciali pot furniza imagini din satelit de înaltă calitate şi în timp real, care ar putea fi utilizate pentru a colecta informaţii utile, cum ar fi în cazul recentului atac ucrainean asupra bazei aeriene Engels-2.

Atacul cu drone al Ucrainei asupra bazei aeriene Engels-2 a fost provocat de imaginile comerciale prin satelit furnizate de Maxar Technologies şi Planet Labs, care au arătat zeci de bombardiere şi rachete de croazieră adunate la această bază aeriană, sugerând un alt atac iminent la scară largă pe teritoriul Ucrainei.

Pe de altă parte, Rusia nu dispune de suficienţi sateliţi pentru a purta un război precum cel din Ucraina.

Potrivit lui Pavel Luzin, expert în forţele armate ruse, capacităţile de informaţii spaţiale ale ţării cuprind doar 12 sateliţi.

Doar doi dintre aceştia, şi anume Persona nr. 2 (Cosmos 2486) şi Persona nr. 3 (Cosmos 2506), sunt sateliţi optici de informaţii care se deplasează pe orbite sincronizate cu soarele la o altitudine de 700 de kilometri.

De asemenea, Rusia are trei sateliţi Bars-M, Cosmos 2503, Cosmos 2515 şi Cosmos 2556, lansaţi în 2015, 2016 şi, respectiv, 2022. Cu toate acestea, cei trei efectuează în principal misiuni de topografie şi cartografiere.

Luzin a precizat că armata rusă se bazează, de asemenea, pe cinci sateliţi civili de imagistică optică Kanopus-V, care se bazează pe electronice şi software produse în Marea Britanie. Cu toate acestea, fiecare dintre ei poate acoperi acelaşi teritoriu doar o dată la 15 zile.

De asemenea, aceşti sateliţi cu rezoluţie redusă sunt buni doar pentru informaţii despre obiecte staţionare mari.

Un alt satelit civil de imagistică optică include un singur satelit Resurs-P cu o rată de revizitare de 3-6 zile, care ar putea permite armatei ruse să planifice raiduri aeriene şi să monitorizeze daunele provocate oraşelor şi localităţilor din Ucraina.