Exerciţiile fizice pot fi mai eficiente decât antidepresivele în tratarea depresiei

Cercetările sugerează că exerciţiile fizice ar putea fi mai eficiente pentru tratarea depresiei decât medicamentele antidepresive, dansul depăşind cu mult toate celelalte activităţi şi tratamente farmacologice, exerciţiile fizice intense fiind foarte aproape de acestea.

O lucrare publicată în BMJ a constatat că exerciţiile fizice s-au dovedit eficiente în tratarea depresiei în comparaţie cu tratamentele existente, atunci când au fost folosite singure sau în combinaţie cu alte terapii stabilite. Mai mult, beneficiile exerciţiilor fizice „au avut tendinţa de a fi proporţionale cu intensitatea prescrisă”, ceea ce înseamnă că o activitate mai viguroasă a adus beneficii mai semnificative.

Pentru a identifica atât cantitatea cât şi tipul ideal de exerciţii fizice pentru tratarea tulburărilor depresive majore, experţii din Australia au efectuat o revizuire sistematică şi o meta-analiză a 14.170 de persoane cu tulburări depresive majore din 218 studii unice şi au clasificat eficacitatea diferitelor forme de exerciţii fizice în comparaţie cu tratamentele existente, cum ar fi psihoterapia, antidepresivele şi condiţiile de control.

Constatări cheie

Ei au constatat că mersul pe jos sau joggingul, yoga, antrenamentul de forţă şi dansul au fost cele mai eficiente modalităţi de exerciţii fizice atunci când au fost folosite singure, fără tratament medical, şi că anumite exerciţii au afectat în mod diferit bărbaţii şi femeile. În special, mersul pe jos şi joggingul au fost eficiente atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei, în timp ce antrenamentul de forţă şi mersul pe bicicletă au fost mai eficiente pentru femei şi pentru persoanele mai tinere. Yoga şi qigong au fost mai eficiente pentru bărbaţi şi pentru adulţii mai în vârstă, în timp ce exerciţiile aerobice au avut un impact pozitiv asupra bărbaţilor mai mult decât asupra femeilor atunci când au fost utilizate împreună cu psihoterapia.

În toate modalităţile, exerciţiile fizice mai intense, cum ar fi alergarea, antrenamentul pe intervale, antrenamentul de forţă şi exerciţiile aerobice mixte, au adus beneficii mai mari, deşi chiar şi activitatea fizică uşoară, cum ar fi mersul pe jos sau hatha yoga, a oferit totuşi „efecte semnificative din punct de vedere clinic”. Beneficiile exerciţiilor fizice au fost la fel de eficiente în diferite doze săptămânale pentru cei cu alte afecţiuni medicale şi niveluri iniţiale de depresie.

În general, dansul a depăşit toate celelalte exerciţii şi tratamentele stabilite pentru depresie, inclusiv inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei şi terapia cognitiv-comportamentală.

„Pe baza constatărilor noastre, dansul pare a fi un tratament promiţător pentru depresie, cu efecte mari constatate în comparaţie cu alte intervenţii din analiza noastră”, au scris autorii.

Cu toate acestea, numărul mic de studii, numărul redus de participanţi şi prejudecăţile modelelor de studiu le-au interzis să recomande mai ferm dansul.

Ce este tulburarea depresivă majoră?

Tulburarea depresivă majoră este una dintre principalele cauze de dizabilitate la nivel mondial, caracterizată printr-o stare de spirit persistent scăzută sau deprimată, lipsa de interes sau de plăcere faţă de viaţă sau faţă de activităţile plăcute, sentimente de vinovăţie sau de inutilitate, energie scăzută, concentrare slabă, modificări ale apetitului, tulburări psihomotorii, probleme de somn sau gânduri suicidare.

S-a constatat că această afecţiune afectează în mod negativ relaţiile interpersonale, cauzează deficienţe funcţionale şi exacerbează alte comorbidităţi medicale, cum ar fi diabetul, hipertensiunea arterială şi bolile de inimă. Fără tratament, tulburarea depresivă majoră poate fi debilitantă.

Potrivit Studiului naţional privind consumul de droguri şi sănătatea din 2021, 21 milioane, sau 8%, dintre adulţii americani de 18 ani sau mai în vârstă au experimentat în 2021 cel puţin un episod depresiv major, episoadele fiind mai frecvente în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 18 şi 25 de ani şi al femeilor.

Dintre aceştia, 14,5 milioane de adulţi din SUA au experimentat cel puţin un episod depresiv major care i-a lăsat grav afectaţi. În plus, 5 milioane de adolescenţi americani cu vârste cuprinse între 12 şi 17 ani au experimentat cel puţin un episod depresiv major, ceea ce echivalează cu aproximativ 20 la sută din populaţia adolescentă din această grupă de vârstă. Dintre aceştia, 3,7 milioane au avut un episod depresiv care i-a afectat grav.

Cererea de variante alternative de tratament

Potrivit BMJ, unele persoane cu tulburare depresivă majoră răspund bine la tratamentele medicamentoase şi la psihoterapie, dar multe dintre ele sunt rezistente la tratament, ceea ce îi determină pe oamenii de ştiinţă să analizeze alternative precum exerciţiile fizice, care ar putea completa sau fi mai eficiente decât terapia medicală sau consilierea singură.

Deşi cercetătorii au spus că analiza lor are limitări, concluziile lor susţin includerea exerciţiilor fizice, în special a celor viguroase, în ghidurile de practică clinică pentru depresie.

„Deşi încrederea în multe dintre rezultate a fost scăzută, ghidurile de tratament pot fi prea conservatoare prin recomandarea condiţionată a exerciţiilor fizice ca tratament complementar sau alternativ pentru pacienţii la care psihoterapia sau farmacoterapia este fie ineficientă, fie inacceptabilă.

În schimb, ghidurile pentru depresie ar trebui să includă prescripţii pentru exerciţii fizice şi să ia în considerare adaptarea modalităţii la caracteristicile participanţilor şi să recomande exerciţii de o intensitate mai viguroasă”, au scris aceştia.