Evergrande s-ar îndrepta către un default selectiv, omite plata obligaţiunilor offshore

În timp ce piaţa a trecut în mod clar peste ştirea dezastrului Evergrande, probabil presupunând că totul este acum sub control, ignorând în acelaşi timp consecinţele potenţial catastrofale pentru piaţa imobiliară a Chinei - de 60 de miliarde de dolari SUA (Goldman tocmai a ieşit cu un raport numit "Investiţi în conformitate cu un nou regulament (Partea a 4-a): o dilemă a pieţei imobiliare de 60 de miliarde de dolari", realitatea este că gigantul chinez este pe cale să intre în incapacitate de plată din cauza împrumuturilor externe în valoare de aproximativ 18 miliarde de dolari, arată un material Zerohedge.

Reuters transmite că încă nu există ştiri despre evoluţia Evergrande şi - mai rău - deţinătorii de obligaţiuni offshore în dolari ai Grupului încă aşteptau informaţii despre o plată cheie a dobânzii datorată joi, „unii deţinători renunţând la speranţa de a primi o plată la termenul limită”, a spus o sursă familiarizată cu problema. „Pentru a face lucrurile şi mai rele, începând cu miezul nopţii ora Hong Kong-ului, Evergrande nu a anunţat nicio plată, confirmând că firma se va preface pur şi simplu că nu a trebuit niciodată să plătească.”

Şi, deşi sursa a adăugat că dezvoltatorul imobiliar „era, totuşi, aşteptat să furnizeze mai multe informaţii în luna următoare”, nu aşa funcţionează contractele de deţinere a obligaţiunilor şi, dacă nu există o rezoluţie în următoarele câteva ore, Evergrande va intra în perioada de graţie de 30 de zile, în timp ce agenţiile de rating S&P şi Moody's ar trebui să declare default selectiv - un statut în care un împrumutat nu îşi achită una sau mai multe dintre obligaţiile sale, dar continuă să îşi îndeplinească alte obligaţii de plată. În afară de semantică, un default selectiv este un default pentru grupul deţinător de obligaţiuni afectat, care, în cazul Evergrande, include peste 18 miliarde de dolari în obligaţiuni în dolari.

În timp ce Evergrande a negociat o rezoluţie cu privire la plata dobânzii locale datorate astăzi, aceasta trebuia să plătească joi 83,5 milioane de dolari pentru o emisie de obligaţiuni offshore de 2 miliarde de dolari şi are, de asemenea, o plată a dobânzii de 47,5 milioane de dolari săptămâna viitoare. Până în prezent nu a efectuat plata şi pare puţin probabil să o facă.

Ambele obligaţiuni ar fi în default în cazul în care compania, care are datorii restante de 305 miliarde USD, nu reuşeşte să deconteze dobânzile în termen de 30 de zile de la datele programate de plată.

Compania nu a făcut încă un anunţ cu privire la planurile sale de plată a obligaţiunilor offshore de joi şi un purtător de cuvânt al companiei nu a răspuns solicitărilor de comentarii.

Tăcerea asurzitoare din partea Evergrande se aliniază cu un raport anterior al Bloomberg potrivit căruia autorităţile de reglementare chineze ceruseră directorilor Evergrande să evite o neplată pe termen scurt a obligaţiunilor în dolari şi să comunice proactiv cu deţinătorii de obligaţiuni. Se pare că raportul a fost fals.

„Ei nu doresc un default în acest moment”, a spus Connor Yuan, şeful tranzacţiilor de credite pentru piaţa emergentă pentru Asia la Goldman Sachs. „Având în vedere că există o perioadă de graţie de 30 de zile, cred că astăzi este foarte probabil ca cuponul să nu fie realizat, dar este posibil ca ei să încerce să ajungă la un acord în următoarele 30 de zile."

Între timp, în conflict cu raportul Bloomberg, Wall Street Journal a relatat separat joi că autorităţile chineze cer guvernelor locale să „se pregătească pentru dispariţia” Evergrande. WSJ a declarat că guvernelor locale li s-a „ordonat să adune grupuri de contabili şi experţi juridici pentru a examina finanţele din jurul operaţiunilor Evergrande în regiunile lor”. De asemenea, li s-a ordonat să discute cu dezvoltatorii locali de imobiliare de stat şi privaţi, pentru a se pregăti să preia proiecte şi să înfiinţeze echipe de aplicare a legii pentru a monitoriza furia publică şi „incidentele în masă” - un eufemism comunist chinez pentru revolte.

Analiştii sunt împărţiţi cu privire la evoluţia pe viitor a situaţiei, existând două tabere: una este populată de pesimişti precum Jim Chanos, care a avertizat că un default Evergrande ar fi mai rău decât Lehman din cauza şocului în aval pe care acest eveniment l-ar avea pe piaţa imobiliară chineză de 60 de miliarde de dolari. Mai devreme astăzi, Banca Centrală elveţiană a spus că Evergrande nu ar trebui respinsă ca o mică problemă locală. În cealaltă tabără avem optimişti precum Jean-Yves Fillion, director executiv al BNP Paribas, care a declarat pentru CNBC că „Evergrande este o situaţie gravă, dar o considerăm suficient de localizată atât în ceea ce priveşte sectorul, în principal piaţa imobiliară chineză, cât şi contrapartidele chineze. Din punct de vedere istoric, am văzut că administraţia chineză se ocupă de acest tip de situaţii şi le rezolvă. Legăturile dintre situaţia Evergrande şi puternica piaţă de capital americană ni se par ca nefiind foarte semnificative”.

Între timp, în China, preşedintele Evergrande, Hui Ka Yan - care, cu doar câţiva ani în urmă, era al doilea cel mai bogat om din China după Jack Ma - nu a menţionat creditorii străini, ci şi-a îndemnat directorii, miercuri noaptea, să asigure livrarea de proprietăţi de calitate şi răscumpărarea produselor sale de gestionare a averii, care sunt deţinute de milioane de mici investitori chinezi.

Unii analişti spun că ar putea dura săptămâni până când investitorii să înţeleagă modul în care va rezolva situaţia Evergrande.

„Compania şi-ar putea restructura datoriile, dar va continua să funcţioneze sau ar putea lichida”, a scris Paul Christopher, şeful strategiei de piaţă globală de la Wells Fargo Investment Institute. În ambele cazuri, cei care au investit în instrumentele financiare ale companiei vor suferi probabil unele pierderi, a scris el, adăugând că „în cazul unei lichidări, totuşi, investitorii chinezi şi globali ar putea decide că contagiunea se poate răspândi dincolo de China”.

Adevărata întrebare este dacă o cădere a Evergrande ar avea impact asupra încrederii în sectorul imobiliar din China şi dacă va duce la o scădere bruscă a ceea ce a fost în mod tradiţional cel mai valoros activ din lume, care reprezintă aproximativ 70% din valoarea netă a gospodăriei urbane din China.