Eurovisionul lansează un nou model "feminin": "Diva cu Barbă" care este, de fapt, bărbat

Eram de vârsta grădiniţei când am luat pămătuful şi aparatul de ras al bunicului şi, plină de încântare, m-am clăbucit pe obraji, pregătindu-mă să mă bărbieresc, aşa cum văzusem că fac tatăl şi bunicul meu. Bunica a ţipat ca din gură de şarpe “Să nu mai faci niciodată asta, că or să-ţi crească barbă şi mustăţi.” Nu mi-au crescut. Văzând însă cine a câştigat Eurovisionul, şi anume “femeia cu barbă” Conchita Wurst, ajung la concluzia că intervenţia bunicii mele, “m-a nenorocit.” Nu mai am nici o şansă să ajung vedetă pop.

Lăsând gluma de o parte, ce ar putea înţelege o fetiţă a zilelor noastre când câştigătoarea celui mai mediatizat şi vizionat concurs de muzică uşoară al Europei este "femeia cu barbă", în realitate un bărbat travestit? Într-o societate în care, din păcate, televiziunea dă direcţia, nu bunica şi nici cartea cu poveşti, ce vor înţelege copiii (şi adolescenţii), după ce Europa a celebrat-o pe post de Divă, pe Conchita Wurst, în fapt un travestit austriac, pe numele său real Tom Neuwirth? Însăşi ideea de a îl asimila pe Tom-Conchita conceptului de femeie (fie ea cu barbă sau nu) este extrem de nocivă.

„Aş dori ca adolescenţii şi copiii să crească ştiind că este ok să fii tu însuţi. “/ “I would like youngsters and children to grow up knowing that the way you are is fine.” a declarat Tom Wurst Conchita, după ce a câştigat Eurovisionul, cu "Rise like a Phoenix", un cântec prin care "Femeia?! cu Barbă" proclamă (re)naşterea şi ascensiunea unui nou model "feminin."

Videoclipul oficial al "celui mai bun cântec european" ni-l înfăţişează pe travestitul Tom scufundat printre petale de trandafiri – trimitere la celebrul film American Beauty – propunând Europei un noul model de frumuseţe "feminină": doamna rujată, cu barbă, privind languros pe sub genele conturate cu rimel, Model care renaşte din cenuşa vechilor „prejudecăţi”.

"Cenuşa" din care renaşte Conchita sunt însă chiar tradiţiile pe care se bazează societatea, tradiţii care ne învaţă că femeia este acea făptură delicată, înzestrată de natură cu putinţa şi rostul de a aduce pe lume copii, în timp ce barba este asimilată Bărbatului care o ia pe respectiva Femeie de nevastă, împreună procreând şi crescând moştenitori. Propunând drept ideal de frumuseţe feminină un transexual, în plus şi ostentativ bărbos, Eurovisionul "dă foc" acestor tradiţii, pentru renaşterea ca Divă a "Păsăroiului" Tom.

Austria dă Europei Raportul Lunacek şi pe Conchita Wurst

Tom Wurst Conchita vine din Austria, ţară care a dat Europei, prin europarlamentarul Ulrike Lunacek şi “Foaia de parcurs a UE împotriva homofobiei şi discriminării pe motiv de orientare sexuală şi identitate de gen”, pe scurt Raportul Lunacek, adoptat în februarie 2014 de Parlamentul European, raport ce afirmă că persoanele din comunitatea LGBT au nevoie de o protecţie mai largă datorită persecuţiei, excluziunii sociale etc. o realitate cu totul falsă, după cum ne demonstrează actualul Eurovision şi nu numai el.

Toleranţa nu înseamnă însă a perverti norma pentru ca cei „altfel” să se simtă bine, sau protejaţi. Nu înseamnă pervertirea conceptelor de feminin şi masculin.

Persoanele de alte orientări sexuale îşi afirmă identitatea de ani de zile, fără ca nimeni să fi aruncat în ei cu pietre, ba dimpotrivă, fiind glorificaţi pentru „curajul lor” de a fi „diferiţi”. De la „Do you realy want to heart me” a lui Boy George până la Femeia cu Barbă Conchita Wurst, Europa s-a dovedit mai mult decât tolerantă faţă de persoanele cu alte orientări. Elton John a fost făcut Sir într-o ţară teoretic tradiţionalistă, cum e marea Britanie (unde homosexualii au primit drept după drept, inclusiv pe cel de a se căsători) iar Eurovisionul, câştigat ieri de un travestit cu barbă a glorificat în 1998 şi o Divă-transexuală, pe Dana International, în fapt un domn care însă, dacă tot se pretindea doamnă, a avut decenţa de a se bărbieri. În concluzie, homosexualitatea, trans-sexualitatea etc nu sunt discriminate ci, dimpotrivă, sunt promovate agresiv, sub pretextul toleranţei faţă de cei diferiţi.

Victoria travestitului Conchita Wurst, la Eurovision "este, de asemenea, o victorie în Europa pentru toleranţă şi respect", a comentat, după încheierea concursului, ministrul austriac al Culturii, Josef Ostermayer, politician social-democrat.

Toleranţa înseamnă însă a îi accepta pe cei diferiţi. În termen de dicţionar, înseamnă a nu discrimina moduri de gândire şi de comportament diferite de al tău, înseamnă a respecta libertatea de credinţă, de opinie a celuilalt, dreptul de a fi diferit, inclusiv sexual. Toleranţa nu înseamnă însă a perverti norma pentru că cei „altfel” să se simtă protejaţi. Nu înseamnă pervertirea conceptelor de feminin şi masculin. A propune Europei un nou tip de femeie, cea cu barbă, care este, de fapt bărbat, este cel puţin confuzionant dacă nu de-a dreptul nociv, câtă vreme promovează anormalitatea ca şi cheie spre succes.

"Sper cu adevărat că am reuşit să schimb nişte mentalităţi de-a lungul Europei”/ „I really hope that I get the chance to change some minds all around Europe”, a mai declarat Conchita.

Sperăm ca non-Femeiul Bărbos să se fi înşelat, altminteri ne paste un viitor în care barba devine normă iar copiii se vor face în eprubete, pentru ca doamnele cu mustaţă şi domnii cu sâni să nu se simtă discriminaţi.