Europa vede Ucraina prin ochii Rusiei
Ucrainenii, în majoritate dezamăgiţi atât de „eroii şi eroinele Revoluţiei Portocalii”, cât şi de preşedintele Viktor Ianukovici, nu se aşteaptă la mari schimbări de la viitoarele alegeri, „cu atât mai mult cu când în opoziţie nu există o alternativă viabilă”, este de părere expertul austriac Andreas Kappeler, specialist în problemele Europei de Est. Potrivit lui Kappeler, profesor al Universităţii din Viena, singura alternativă reală ar putea-o oferi fostul premier ucrainean Iulia Timoşenko.
Concentrarea puterii în mâinile preşedintelui, îngrădirea libertăţilor mass-media, presiunile exercitate la adresa anumitor intelectuali, rescrierea manualelor şcolare - toate acestea sunt, după cum atenţionează Kappeler, semne ale unei mişcări în direcţia unui regim care aminteşte de 'democraţia dirijată' din Rusia. O asemenea involuţie este inevitabilă în cazul în care formaţiunea aflată la putere în Ucraina, 'Partidul Regiunilor', va câştiga detaşat, însă, dacă opoziţia va obţine un număr mare de mandate parlamentare, ea (involuţia) ar putea fi oprită.
Într-un interviu acordat cotidianului austriac Der Standard, preluat de Inopressa.ru, expertul de la Viena menţionează că după 'Revoluţia Portocalie' mass-media din Ucraina au obţinut cea mai mare libertate, iar alegerile din această ţară au devenit practic 'singurele alegeri libere din spaţiul postsovietic, cu excepţia republicilor baltice'. Kappeler îşi exprimă speranţa că elementele încă existente ale societăţii civile ucrainene se vor opune îngrădirilor ulterioare.
În cea mai nouă carte a sa, Kappeler încearcă, potrivit propriilor afirmaţii, să arate că soarta ruşilor şi ucrainenilor se întrepătrunde şi că, la nivel personal, nu au existat şi nu există practic tensiuni interetnice. Cu toate acestea, pentru expertul austriac este importantă şi ideea conform căreia, începând din secolul al XXI-lea, relaţiile ruso-ucrainene au devenit asimetrice: Rusia vede în Ucraina parte a poporului ortodox velikorus. 'Aceasta este o atitudine de imperiu. Rusia şi o bună parte din societatea rusă nu au faţă de ucraineni şi statul ucrainean o atitudine serioasă', subliniază Andreas Kappeler.
Totodată, după cum recunoaşte expertul, chiar dacă nu se poate vorbi despre o schismă în interiorul Ucrainei însăşi, între Est şi Vest, diferenţele dintre particularităţile cultural-lingvistice, conştiinţa istorică şi actualele orientări politice sunt într-adevăr mari.
Kappeler consideră că Europa nu poate ignora existenţa în Ucraina a actualelor realităţi politice, în speţă detenţia Iuliei Timoşenko şi a altor foşti miniştri. Cu toate acestea, dacă Europa 'pur şi simplu va trânti uşa' în faţa Ucrainei, ea 'va împinge această ţară în braţele Rusiei'. În opinia analistului, UE 'trebuie să-şi menţină prezenţa economică, să dezvolte legăturile culturale şi ştiinţifice şi să liberalizeze regimul de vize cu Ucraina'.
Din păcate, potrivit profesorului vienez, Occidentul şi Europa au preluat în mare parte poziţia rusă: în opinia Occidentului, Ucraina se află de 200 de ani 'în umbra Rusiei' şi 'nu are o poziţie solidă pe harta lumii care există în conştiinţa populaţiei din Europa de Vest'.
