Europa îi cere lui Trump să trimită avioane de luptă în România pentru a apăra Ucraina

Ţările europene doresc ca preşedintele Trump să trimită avioane de luptă americane în România ca parte a garanţiilor de securitate ale SUA pentru a pune capăt războiului din Ucraina, potrivit informaţiilor obţinute de The Times.

Înalţi şefi militari europeni discută despre trimiterea avioanelor americane F-35 în România, unde NATO construieşte cea mai mare baza aeriană din Europa, pentru a descuraja Rusia de la o reinvazie.

Luni, Trump a exclus trimiterea de trupe americane pe teren în Ucraina, dar a spus că este dispus să ofere sprijin „aerian” ca parte a garanţiilor de securitate ale SUA.

După acea întâlnire, la care au participat preşedintele Zelenski şi lideri europeni, şefi militari s-au adunat la Washington pentru a discuta logistica sprijinului american.

Generalul Dan Caine, preşedintele Statului Major Reunit al SUA, i-a găzduit pe principalii generali din Marea Britanie, Germania, Franţa, Finlanda şi Italia pentru a discuta garanţiile de securitate americane.

În prezent, NATO desfăşoară misiuni de poliţie aeriană deasupra Mării Negre de la baza Mihail Kogălniceanu din România — care a fost un centru al forţelor americane în timpul războiului din Irak şi este cea mai probabilă locaţie pentru avioanele americane.

Pe lângă avioanele de luptă americane bazate în România, ţările europene doresc garanţii privind folosirea continuă a sateliţilor americani pentru GPS şi recunoaştere în Ucraina. Ele vor un angajament al SUA de a furniza Ucrainei rachete de apărare antiaeriană Patriot şi Nasams pentru a doborî atacurile ruseşti, precum şi permisiunea de a zbura avioane de spionaj deasupra Mării Negre.

RAF a efectuat misiuni de recunoaştere cu avioane Rivet Joint încă din primele zile ale războiului, dar aeronavele produse de Boeing necesită aprobarea americană pentru a zbura.

Ca parte a aşa-numitei „coaliţii a celor dispuşi”, Marea Britanie s-a oferit să trimită avioane de luptă Typhoon în vestul Ucrainei şi o brigadă de 3.000–5.000 de soldaţi pentru a antrena armata ucraineană. Franţa, Canada şi Australia ar putea trimite, de asemenea, trupe în vestul Ucrainei.

Totuşi, Rusia s-a opus trimiterii oricăror trupe occidentale. Miercuri, Serghei Lavrov, ministrul rus de externe, a spus că Moscova şi Beijingul ar trebui să primească drept de veto asupra sprijinului militar occidental pentru Ucraina şi a afirmat că discuţiile NATO privind garanţiile de securitate sunt „un drum înfundat”.

Lavrov a declarat că garanţiile de securitate discutate între Rusia şi Ucraina la Istanbul în 2022 au fost „un exemplu foarte bun” de ceea ce Kremlinul ar aproba. Potrivit acelor propuneri, cei cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU — China, Rusia, Statele Unite, Marea Britanie şi Franţa — ar fi avut fiecare puterea de a bloca sprijinul militar pentru Ucraina. Un astfel de acord ar fi permis Kremlinului să blocheze orice încercare de a sprijini Ucraina.

Miercuri, Lavrov a ezitat şi în privinţa unei întâlniri între Putin şi Zelenski.

Casa Albă a spus luni că o astfel de întâlnire ar trebui să aibă loc înainte ca Trump să se ofere să medieze la un summit trilateral. Lavrov a afirmat miercuri că Putin „ia în considerare ridicarea nivelului şefilor de delegaţie” la discuţiile existente dintre cele două părţi.

Trei runde de negocieri de pace la Istanbul, anul acesta, au făcut puţine progrese şi au fost în mare parte tratate cu dispreţ de Kremlin. Principalul negociator rus la acele discuţii a fost Vladimir Medinski, fost ministru al culturii.

„În urma convorbirii sale telefonice [de luni] cu preşedintele SUA Donald Trump, preşedintele nostru, Vladimir Putin, a propus nu doar continuarea acestor discuţii, ci şi luarea în considerare a ridicării nivelului şefilor de delegaţie. Suntem deschişi la orice formate. Dar când vine vorba de întâlniri la cel mai înalt nivel, acestea trebuie pregătite cu cea mai mare grijă, la fiecare etapă, astfel încât summit-urile să nu înrăutăţească situaţia, ci, dimpotrivă, să aducă o încheiere reală a negocierilor pe care suntem pregătiţi să le continuăm”, a spus Lavrov.