Lavrov - negocierile privind securitatea Ucrainei „nu duc nicăieri” fără implicarea Rusiei

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat miercuri reporterilor că orice discuţii privind garanţiile de securitate occidentale pentru Ucraina care nu includ Moscova ar fi „o cale spre nicăieri” şi nu ar aborda ceea ce Moscova numeşte „cauzele profunde” ale războiului, scrie Moscow Times.

„Sunt convins că în Occident, şi în special în SUA, se înţelege pe deplin că discutarea serioasă a garanţiilor de securitate fără implicarea Rusiei este o utopie – o cale care nu duce nicăieri”, a spus Lavrov, subliniind că Rusia nu are intenţia de a renunţa la „apărarea intereselor sale legitime”.

Declaraţiile sale au fost făcute în contextul în care înalţi responsabili militari din cele 32 de state membre ale NATO au ţinut o reuniune virtuală miercuri pentru a discuta garanţiile de securitate pentru Ucraina, ca parte a unui posibil acord de pace între Kiev şi Moscova.

Preşedintele american Donald Trump, care a ţinut luni la Casa Albă un summit de mare anvergură cu liderii europeni şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, a afirmat că Vladimir Putin, preşedintele Rusiei, este gata să accepte un fel de garanţii pentru Ucraina.

Atenţia se îndreaptă acum către angajamentele concrete pe care aliaţii occidentali ai Ucrainei sunt pregătiţi să le ia pentru a garanta securitatea ţării după război, în contextul temerilor că Rusia ar putea lovi din nou. Trump a sugerat că sprijinul SUA ar putea include apărarea aeriană, dar a exclus trimiterea de trupe americane.

Discuţiile au readus în prim-plan desfăşurarea de trupe franceze şi britanice, deşi Londra pare deja să ezite în această privinţă, premierul Keir Starmer calificând marţi ca „prematură” discuţia despre trimiterea forţelor britanice pe linia frontului.

Trump, care promisese că va pune capăt războiului din Ucraina în prima zi a mandatului său, a făcut presiuni pentru o încheiere rapidă a conflictului încă de la preluarea funcţiei în ianuarie.

Cu toate acestea, aşa cum a recunoscut chiar preşedintele la începutul acestei săptămâni, conflictul, aflat acum în al patrulea an, s-a dovedit mult mai dificil de soluţionat decât se anticipase iniţial. Obiectivul pe termen scurt al liderului american în medierea încheierii războiului este acum organizarea unei întâlniri faţă în faţa între Zelenski şi Putin, deşi Kremlinul nu a confirmat încă dacă este implicat activ în planificarea unui astfel de summit.

În schimb, în ultimele zile, înalţi oficiali de la Moscova au emis declaraţii vagi, care sugerează că sunt pur si simplu deschişi la această idee în principiu, dar nu sunt pregătiţi să-şi asume angajamente concrete.

În acest sens, Lavrov a reiterat unele dintre remarcile sale de marţi, când a afirmat că Putin a fost întotdeauna dispus să se întâlnească personal cu Zelenski, chiar dacă liderul rus a respins o astfel de ofertă în luna mai, punând totodată sub semnul întrebării legitimitatea omologului său ucrainean în calitate de preşedinte.

„În urma conversaţiei telefonice de alaltăieri cu preşedintele american Donald Trump, preşedintele nostru, Vladimir Putin, a propus nu numai continuarea acestor discuţii, ci şi luarea în considerare a ridicării nivelului şefilor delegaţiilor”, a declarat Lavrov reporterilor miercuri.

„Suntem deschişi la orice format. Dar când vine vorba de întâlniri la cel mai înalt nivel, acestea trebuie pregătite cu cea mai mare atenţie în fiecare etapă, astfel încât summiturile să nu agraveze situaţia, ci să aducă o concluzie reală negocierilor pe care suntem gata să le continuăm”, a adăugat el.

Lavrov a criticat, de asemenea, liderii europeni care au vizitat Casa Albă la începutul acestei săptămâni alături de Zelenski, calificând eforturile lor drept „încercări stângace” de a-l influenţa pe Trump şi acuzându-i că nu au oferit propuneri constructive.

„Poziţia conflictuală a Occidentului, o poziţie de continuare a războiului, nu găseşte înţelegere în actuala administraţie americană, care... încearcă să contribuie la eliminarea «cauzelor profunde» ale conflictului”, a afirmat el, referindu-se la extinderea NATO spre est după prăbuşirea Uniunii Sovietice şi la politicile Ucrainei, considerate „anti-ruse”.