Erdogan promite că va abandona dolarul. “Nu avem nevoie de permisiune” pentru a cumpăra rachete ruseşti

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a luat din nou în vizor SUA, promiţând duminică faptul că Turcia va abandona dolarul în tranzacţiile cu Rusia şi alte ţări, acuzând în acelaşi timp Washingtonul că se comportă precum “lupii sălbatici”, precizează site-ul de ştiri Zero Hedge.

“America se comportă precum lupii sălbatici. Nu îi credem”, a declarat Erdogan la un forum de afaceri turco-kârgâz desfăşurat în Kârgâzstan, potrivit AFP.

De asemenea, Erdogan a reiterat apelul pentru dedolarizare venit din partea adjunctului ministrului rus de Externe, Serghei Riabkov, afirmând că Turcia se află în negocieri cu Rusia pentru un comerţ care să nu implice dolarul.

“Utilizarea dolarului doar ne afectează. Nu vom renunţa. Vom fi victorioşi”, a afirmat Erdogan la întâlnirea la care au participat oameni de afaceri kârgâzi şi turci, precum şi oficiali guvernamentali.

În 24 august, Moscova a declarat că va răspunde la cele mai recente sancţiuni impuse de Washington prin accelerarea eforturilor de a abandona dolarul în tranzacţiile comerciale: “A sosit momentul să trecem de la cuvinte la fapte: să nu mai folosim dolarul pentru tranzacţii reciproce şi să căutăm alte alternative”, a afirmat Riabkov.

“Acest lucru se întâmplă şi vom accelera această activitate”, a afirmat Riabkov, explicând că mişcarea va avea loc pe lângă alte “măsuri punitive” adoptate ca răspuns la o listă tot mai mare de sancţiuni americane.

Erdogan a mai afirmat că Ankara nu are nevoie de permisiunea nimănui pentru a cumpăra sistem de rachete ruseşti S-400, la câteva zile după ce SUA a avertizat din nou Turcia cu privire la achiziţionarea intens dezbătut[ a respectivului sistem de apărare antiaeriană.

“Am încheiat cu Rusia un acordul pentru S-400. Cineva este ofensat din cauza lui. Nu avem nevoie de permisiunea nimănui”, a precizat liderul turc în Kârgâzstan.

Săptămâna trecută, secretarul american al apărării James Mattis a avertizat Turcia, care este membră NATO, să nu cumpere sistemul. “Turcia a avut de făcut o alegere, o alegere suverană. Dar, în mod evident, Turcia aduce un sistem antirachetă rusesc pe care nu îl putem integra în NATO. Da, acest lucru ne îngrijorează şi nu recomandăm [acea achiziţie]”, a susţinut Mattis.

În plus, guvernul lui Erdogan face presiuni pentru a continua procesul de a cumpăra avioane de luptă americane F-35, tranzacţie pe care congresmani americani încearcă să o blocheze din cauza acordului pentru S-400.

Declaraţia lui Erdogan arată că Turcia îşi modelează politica în domeniul apărării fără să ţină cont de SUA, a precizat pentru RT redactorul şef al revistei National Defense, Igor Korotcenko. Pentru Turcia, achiziţionarea acestor arme înseamnă obţinerea “unui nou statut geopolitic” ca o ţară ce este capabilă să îşi controleze în întregime spaţiul aerian şi, dacă este necesar, să folosească astfel de arme împotriva inamicilor săi, a adăugat Korotcenko.

SUA înţelege intenţiile Turciei şi din acest motiv, recent “a făcut încercări fără precedent” de a intimida ţara, a susţinut Korotcenko.

Recenta declaraţie făcută de Erdogan este o “încercare de a întări poziţiile [Ankarei] pe scena internaţională, a declarat Dmitri Abzalov, director al think tank-ului Centrul pentru Comunicaţii Strategice (Center for Strategic Communications), la RT, notând că relaţiile dintre Turcia şi SUA s-au deteriorat în mod serios.

Legăturile dintre Washington şi Ankara, ambele membre NATO, au ajuns la un nou nivel scăzut luna trecută când preşedintele american Donald Trump a anunţat noi tarife piperate împotriva importurilor turceşti de oţel şi aluminiu, ca răspuns la detenţia şi judecarea în Turcia a unui pastor american acuzat de implicare în puciul eşuat din 2016 împotriva regimului Erdogan. Lira turcească s-a prăbuşit, pierzând un sfert din valoarea sa în decursul lunii trecute pe fondul amplificării războiului comercial cu SUA.

Între timp, în luna august, rubla rusească a înregistrat, la rândul ei, pierderi după ce SUA a anunţat noi sancţiuni în legătură cu presupusa implicare a Moscovei în otrăvirea unui fost agent rus şi a fiicei sale în oraşul britanic Salisbury.

De asemenea, potrivit Zero Hedge, preşedintele turc şi-a folosit vizita în Kârgâzstan pentru a cere ţării central-asiatice, cu o populaţie de 6 milioane de locuitori, să renunţe la toate legăturile cu Fethullah Gulen, un cleric care locuieşte în exil în SUA şi pe care Ankara îl acuză de orchestrarea loviturii de stat eşuate din 2016. Adresându-se duminică, Erdogan a declarat că firmele şi companiile turceşti ar trebui să investească în Kârgâzstan, dar “s-ar putea confrunta cu piedici din partea FETO”, un termen folosit de Ankara pentru a descrie reţeaua de persoane şi instituţii asociate cu Gulen.