Erdogan joacă la două capete? Turcia, membră NATO, vrea să adere la BRICS. Ce spun analiştii

La începutul acestei luni, un purtător de cuvânt al Partidului AK, aflat la guvernare în Turcia, a declarat că este „în curs de desfăşurare” un proces pentru aderarea Turciei la grupul BRICS al naţiunilor cu pieţe emergente, relatează Business Insider.

„Preşedintele nostru a declarat în diferite momente că dorim să fim membri [ai BRICS] ... Solicitarea noastră cu privire la această chestiune este clară. Acest proces este în curs de desfăşurare în acest cadru, dar nu există nicio evoluţie concretă în această privinţă”, a declarat Omer Celik reporterilor din Ankara, capitala Turciei, potrivit Reuters.

Grupul BRICS, denumit după numele membrilor Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud, a fost format pentru a contesta puterea politică şi economică a ţărilor occidentale dezvoltate.

De la primele sale reuniuni informale din 2006, când era cunoscut doar ca BRIC, blocul s-a extins pentru a include Etiopia, Iran, Egipt şi Emiratele Arabe Unite. Arabia Saudită a fost, de asemenea, invitată să adere, dar un oficial saudit a declarat în ianuarie că nu a făcut încă acest lucru.

Dacă Turcia ar adera acum la bloc, ar deveni primul membru NATO şi candidat la UE, ceea ce ar putea complica relaţiile cu Occidentul şi ar ridica semne de întrebare cu privire la angajamentul Turciei faţă de alianţa militară.

Relaţia Turciei cu NATO a fost deja supusă unor tensiuni din cauza legăturilor continue ale ţării cu Rusia în urma invaziei acesteia împotriva Ucrainei, precum şi din cauza eforturilor sale de a încerca să îmbunătăţească relaţiile cu China.

Astfel de mişcări par să reflecte dorinţa preşedintelui turc Tayyip Erdogan de a stabili independenţa ţării prin schimbarea politicii externe. El pare să încerce acum să menţină ceea ce experţii au numit un „act de echilibru” între relaţiile sale cu Occidentul, Rusia şi China.

„Turcia caută alternative. Nu doreşte să renunţe la statutul de membru NATO. Nu doreşte să renunţe la aspiraţiile sale europene. Dar doreşte să îşi diversifice alianţele, să îşi acopere pariurile, ca să spunem aşa. Nu mai consideră că apartenenţa sa la NATO este singura identitate, singura orientare a politicii sale externe”, a declarat pentru France 24 Asli Aydintaşbaş, cercetător rezident la Centrul pentru Statele Unite şi Europa din cadrul Brookings Institution.

Aydintaşbaş a spus că Erdogan a văzut strategia de succes ca având „un picior în diferite tabere”, adăugând că a vrut să „fie capabil să joace Occidentul împotriva Rusiei, Occidentul împotriva Chinei”.

„Cred că a ajuns să joace cu îndemânare acest act geopolitic”, a spus ea, dar a remarcat că uneori şi-a împins «echilibrul geopolitic» prea departe.

Un punct culminant special a apărut atunci când Turcia a achiziţionat sistemul rusesc de apărare aeriană S-400 în 2019, în locul echivalenţilor produşi de NATO.

În 2020, SUA a declarat că a transmis în mod repetat Turciei că achiziţionarea sistemului S-400 „ar pune în pericol securitatea tehnologiei şi a personalului militar al SUA şi ar furniza fonduri substanţiale sectorului de apărare al Rusiei, precum şi accesul Rusiei la forţele armate şi la industria de apărare turcă”.

Decizia Turciei de a continua afacerea a dus în cele din urmă la excluderea sa din programul american F-35, precum şi la o serie de sancţiuni americane.

Cu toate acestea, Bulent Aliriza, asociat senior al Programului Europa, Rusia şi Eurasia de la Centrul pentru Studii Strategice şi Internaţionale (CSIS), a declarat pentru BI că nu crede că BRICS „va concura cu NATO şi cu alte legături occidentale ale Turciei”.

„Dar este o declaraţie de, aş spune, nemulţumire cu privire la unele aspecte ale relaţiei lor cu Occidentul. Chiar dacă Turcia aderă la BRICS, nu cred că aceasta va duce la o redefinire fundamentală a relaţiei Turciei cu Occidentul”, a menţionat el.

Yusuf Can, coordonatorul programului pentru Orientul Mijlociu la Wilson Center, a susţinut, de asemenea, că „diversificarea strategică a Turciei nu ar trebui să alarmeze aliaţii NATO”, afirmând că aceştia „ar putea beneficia de un partener” în astfel de cercuri.

„Înţelegerea şi colaborarea cu perspectiva Turciei poate îmbunătăţi relaţiile SUA şi NATO cu Turcia, indiferent de eventualele schimbări administrative de la Ankara”, a scris Can într-un articol pentru Wilson Center.

Can a menţionat că un parteneriat îmbunătăţit între SUA şi Turcia ar putea contribui, de asemenea, la securizarea unor regiuni strategice cruciale, cum ar fi Marea Neagră - care a fost în centrul războiului dintre Rusia şi Ucraina.

„Din punct de vedere economic, relaţiile consolidate dintre SUA şi Turcia pot aduce beneficii UE prin încurajarea investiţiilor în noi rute comerciale”, a adăugat Can.

Aliriza a fost de acord că Occidentul ar putea găsi o modalitate de a beneficia de această situaţie.

Vorbind despre potenţiala aderare a Turciei la BRICS, Aliriza a declarat: „Nu trebuie neapărat să devină o problemă pentru Occident, ci poate, de fapt, să aducă beneficii Occidentului dacă Turcia şi partenerii săi occidentali pot avea un dialog deschis şi onest despre cum să meargă mai departe”.

„Turcia rămâne încă membră a Consiliului Europei. Cea mai mare parte a comerţului său este încă cu Occidentul. Iar în ceea ce priveşte investiţiile, deşi au existat multe speculaţii că ar putea exista investiţii chineze în Turcia, majoritatea investiţiilor străine în Turcia, fie investiţii străine directe, fie fonduri pe termen scurt care vin să profite de ratele ridicate ale dobânzilor, au venit din Occident”, a mai spus el.

La rândul său, SUA a rămas relativ liniştită în urma veştii că ambiţiile BRICS ale Turciei ar putea avansa, ceea ce, potrivit cercetătoarei Asli Aydintaşbaş, a fost probabil o mişcare inteligentă menită să evite o dispută publică.

„Washingtonul păstrează tăcerea. Nu doreşte o dispută publică, de profil înalt, cu Turcia şi ştie că preşedintele Erdogan este imprevizibil”, a declarat ea pentru France 24.

Grupul BRICS urmează să organizeze un summit la Kazan, în Rusia, între 22 şi 24 octombrie.