Enigma americană - Berlinul, nesigur în legătură cu o posibilă preşedinţie Romney

Germanii îl plac pe preşedintele american Barack Obama, dar ce se întâmplă dacă contracandidatul lui, Mitt Romney, va câştiga alegerile din 6 noiembrie?
Candidatul republican la preşedinţia SUA, Mitt Romney. (Alex Wong / Getty Images)
Epoch Times România
02.11.2012

Germanii îl plac pe preşedintele american Barack Obama, dar ce se întâmplă dacă contracandidatul lui, Mitt Romney, va câştiga alegerile din 6 noiembrie? Politicianul republican este greu de descifrat atunci când vine vorba de chestiuni de politică externă iar politicienii de la Berlin se întreabă ce ar însemna acest lucru pentru relaţiile germano-americane, comentează Der Spiegel în ediţia de joi.

Germanii şi-au făcut de mult timp o părere despre Romney. Doar 5% şi-ar da votul pentru el dacă ar putea, spun ei. Rezultatul celui mai recent sondaj Forsa este departe de a fi surprinzător. Când America votează, inima germană bate în mod tradiţional pentru candidatul democrat. Pentru mulţi germani, republicanii sunt suspecţi: aroganţi, creştin-conservatori, înguşti la minte şi adesea agresivi - cel puţin potrivit clişeului larg răspândit. Circa 92% dintre germani, potrivit sondajului, ar vota pentru revenirea lui Obama la Casa Albă.

Obama şi Romney se află aproape la egalitate în sondaje, cu câteva zile înainte de scrutinul din 6 noiembrie. Politicienii de la Berlin au început de mai mult timp să aibă în vedere posibilitatea ca Romney să preia conducerea statului. Ce ar însemna un Romney preşedinte pentru Berlin? Sincer, politicienii din capitala germană nu sunt siguri, potrivit Spiegel. Candidatul republican, a afirmat Harald Leibrechts, coordonatorul cancelarului Merkel pentru relaţiile germano-americane, este o pagina 'albă'', ceea ce-l face dificil de evaluat. Este puţin probabil ca Leibrechts să fie singur în această evaluare.

Romney s-a autoportretizat atât ca un tip dur cât şi ca un diplomat, dar nehotărârea lui a creat confuzie atât acasă cât şi în străinătate. În dezbaterea finală împotriva lui Obama, a adoptat un ton conciliant şi a părut să aibă puţine diferenţe politice faţă de Obama privind ţări ca Siria, Afganistan şi Iran. Dar cu numai câteva luni înainte, Romney a sunat complet diferit, declarând Rusia 'inamicul geopolitic numărul unu' al Americii.

Politicile sale privind Iranul au fost de asemenea motiv de îngrijorare. În vara aceasta unul dintre consilierii săi de top în domeniul politicii externe a declarat că Romney ''va respecta' o decizie israeliană de a folosi forţa împotriva Teheranului. În plus, poziţia lui Romney privind retragerea planificată a trupelor americane din Afganistan, în 2014, rămâne de asemenea neclară. El şi-a exprimat îndoielile cu privire la acest calendar.

La Berlin, candidatul republican este văzut ca un fel de enigmă, relevă publicaţia germană. Ministrul apărării, Thomas de Maiziere, este nedumerit, declarând în cursul unei reuniuni recente a NATO că 'nimeni de la masă' nu ar putea spune cum se va sfârşi misiunea SUA în Afganistan în cazul în care va exista o schimbare la Casa Albă. Pentru că naţiunile aliate intenţionează să-şi construiască strategiile în jurul modelului american, scrutinul din 6 noiembrie este extrem de important, a subliniat de Maizicre.

Cred oare liderii germani că Romney va încerca să întoarcă SUA la rolul lor de odinioară de ''jandarm'' global? 'Nu cred acest lucru', spune Philipp Missfelder, purtătorul de cuvânt pe probleme de politică externă pentru conservatori în Parlament. 'Situaţia financiară este atât de dezolantă în SUA, încât Romney nu va fi capabil să-şi permită un astfel de rol'', a adăugat el.

Totuşi, în ultima dezbatere televizată dintre Obama şi Romney, acesta din urmă s-a pronunţat împotriva reducerilor bugetului apărării şi în favoarea construirii de noi nave de război. Va putea Romney să dea ceasul înapoi la zilele când predecesorul lui Obama, George W.Bush, a insultat Germania? Potrivit lui Missfelder, răspunsul este nu. El nu este o sperietoare de temut, spune el, adăugând că mulţi din Germania îl echivalează în mod eronat cu mişcarea Tea Party şi abordarea ei izolaţionistă a politicii externe. 'Romney este de fapt un pragmatic', spune Missfelder.

În timpul campaniei, Romney s-a prezentat ca un lider economic şi există tendinţe în cadrul partidului său de a proteja piaţa internă. În contextul în care întreaga Cameră a Reprezentanţilor şi o treime din Senat urmând să fie alese săptămâna viitoare, există o anumită îngrijorare că această atitudine de tipul 'America mai întâi' ar putea deveni mai puternică. Ralf Braml, expert în politicile SUA în cadrul Consiliului German pentru Relaţii Externe (DGAP) din Berlin, anticipează tendinţe protecţioniste care vor emana în principal din ramura legislativă. 'Chiar şi firmele germane şi europene vor avea dificultăţi să-şi vândă produsele în SUA', spune el.

Rolf Mützenich, purtătorul de cuvânt pe probleme de politică externă al opoziţiei social-democrate din Parlament, crede că o victorie a lui Romney va duce la o 'stagnare iniţială şi la incertitudine', în timp ce administraţia va trece prin procesul prelungit al noilor numiri. Mai mult, se teme el, dacă Romney alege să se bazeze pe foştii consilierii din epoca Bush, 'ar putea apărea dezacorduri în ceea ce priveşte nu numai probleme legate de Iran şi Rusia, ci şi atunci când vine vorba de respectarea ONU, legislaţia internaţională şi dezarmare'. Mützenich mai spune că o administraţie Romney cel mai probabil nu va fi de acord cu Germania şi colegii acesteia din UE atunci când vine vorba de reglementarea globală a pieţelor financiare.

Braml, expertul DGAP şi autor al cărţii 'Der amerikanische Patient' ('Pacientul american'), susţine teza că condiţiile socio-economice slabe din SUA şi sentimentele izolaţioniste crescânde vor determina America să încerce să transfere poverile unor acţiuni militare pe umerii aliaţilor săi. Acest punct de vedere este împărtăşit de mulţi la Berlin. Leibrecht, coordonatorul cancelarului pentru relaţiile germano-americane, a declarat că una dintre consecinţele posibile ale unei victorii a lui Romney vor fi apelurile de creştere a bugetelor apărării. 'Acest lucru nu este deosebit de popular la noi şi de asemenea nu sprijină această cerere în lumina cursului de consolidare şi reducere a costurilor urmărit în Europa', a adăugat el.

Indiferent cine va câştiga, Obama sau Romney, politicianul CDU Missfelder spune că germanii vor trebui să se obişnuiască cu un lucru: 'Atunci când va veni vorba de acţiuni militare globale în zone de criză, americanii vor veni cu siguranţă la noi şi vor cere mai mult în anii ce vor urma''.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor