Enel vrea să-şi reducă datoriile la 30 miliarde de euro o treime până în 2016

Grupul italian de utilităţi Enel, cea mai îndatorată companie energetică din UE, şi-a planificat scăderea nivelului datoriilor de la 44,6 miliarde de euro la 30 miliarde de euro până în 2016, transmite Bloomberg.

Compania a prezentat joi rezultatele financiare aferente anului trecut şi planul său de dezvoltare pentru perioada 2012-2016.

Anul trecut, Enel a obţinut un profit net de 4,15 miliarde de euro, în scădere cu 5,6% faţă de 2010, când a raportat un câştig de 4,4 miliarde de euro. Reculul a fost cauzat în principal de o taxă pe profitul conjunctural impusă de autorităţile italiene, au anunţat joi oficialii companiei.

Profitul net a fost mai mic decât aşteptările analiştilor. Un sondaj realizat de Bloomberg în rândul a 17 experţi arăta că Enel va termina anul cu un câştig de 4,3 miliarde de euro.

În aceste condiţii, reprezentanţii companiei au anunţat că doar 40% din profit va fi distribuit acţionarilor sub formă de dividende, iar restul va fi utilizat pentru reducerea gradului de îndatorare.

Enel este cea mai îndatorată companiei energetică din Europa, aminteşte Bloomberg, cu datorii de 44,6 miliarde de euro la finele anului 2011, comparativ cu 44,9 miliarde de euro cu un an mai devreme.

"Mediul economic slăbit pe pieţele mature pe care operăm se va menţine la fel şi în perioada următoare, cel puţin în prima parte a anului 2012. Sunt semne de revenire începând cu 2013", a declarat Fulvio Conti, CEO al Enel.

Cotaţia acţiunilor Enel a scăzut cu 8% în debutul şedinţei bursiere. La ora transmiterii acestei ştiri, acţiunile Enel erau în scădere cu 6,98%.

Enel are operaţiuni în 40 de ţări din toată lumea şi deserveşte circa 61 de milioane de clienţi.

În România, Enel deţine fostele filiale de distribuţie şi furnizare a energiei Electrica Muntenia Sud, Banat şi Dobrogea. De asemenea, compania este al treilea jucător de pe piaţa energiei eoliene, după cehii de la CEZ şi portughezii de la EDP. Compania este şi unul dintre cei doi investitori privaţi care au mai rămas în proiectul reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, alături de ArcelorMittal şi de Nuclearelectrica, societate de stat.