Elogiu curajului şi demnităţii umane. A XVI-a ediţie a Simpozionului internaţional „Experimentul Piteşti – Reeducarea prin tortură”
Modest, dar tenace, profesorul universitar Ilie Popa reuşeşte să organizeze, an de an, ediţii ale unui Simpozion care transformă Piteştiul într-o citadelă a luptei pentru scoaterea la lumină a unui adevăr istoric incomod, prin rememorarea suferinţelor de nedescris ale românilor supuşi bestialului experiment al “reeducării prin tortură”, considerat unic în lume de dizidentul Alexander Soljenitin, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură. O formă de sublimare, de distrugere a personalităţii, de mankurtizare a individului care, din păcate, nu este specifică doar regimurilor totalitare de dreapta şi de stânga, regăsind-o şi în metodele similare, „neortodoxe”, aplicate şi de instituţii coercitive ale unor state cu democraţii de mult consolidate, în locuri infame precum închisorile Abu Ghraib (Irak) şi Guantanamo (bază americană din Cuba).
De 16 ani, dl. prof. univ. Ilie Popa obţine la Piteşti un consens greu de imaginat în alte localităţi din ţară, pentru că i se alătură aici Prefectura, Consiliul Judeţean, Primăria şi Muzeul Judeţean, instituţii publice care colaborează eficient cu Fundaţia Culturală Memoria – Filiala Argeş, Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România, Fundaţia Română pentru Democraţie Bucureşti, Institutul de Istorie Socială „Pro Memoria”, Universitatea Chişinău, Institutul şi Biblioteca Română din Freiburg şi Centrul de Cercetări Istorice din Cernăuţi.
În dimineaţă zilei de 30 septembrie 2016, sala de consiliu a Primăriei Piteşti a fost arhiplină, celor peste 40 de conferenţiari din Canada, Germania, Republica Moldova, Ucraina şi România alăturându-li-se zeci de elevi şi studenţi din localitate, interesaţi să cunoască realităţile dure ale celor 45 de ani de regim comunist, edulcorate în actualele manuale alternative de istorie.
Au luat cuvântul, pe rând, mai întâi gazdele: dl. prof. univ. Ilie Popa, dl. Laurenţiu Zidaru (Viceprimar), dl. Cristian Soare (Prefect), d-na Simona Brătulescu (vicepreşedinte Consiliu Judeţean), dl. Valentin Motreanu (Muzeul Judeţean Argeş), cu toţii mulţumindu-le oaspeţilor pentru onorarea invitaţiilor şi arătând importanţa cunoaşterii adevărului. Prin expunerile documentate şi angajamentele luate s-au remarcat personalităţi precum d-na Lucia Hossu-Longin, dl. senator Sorin Ilieşiu, dl. Vasile Şoimaru (Chişinău), dl. Mihai Neagu Basarab (Freiburg, Germania).
Printre altele, d-na Lucia Hossu-Longin, binecunoscuta realizatoare a serialului „Memorialul Durerii”, lansat cu 25 de ani în urmă, a menţionat faptul că s-au finalizat negocierile privind reluarea de către două posturi naţionale de televiziuni a episoadelor deja realizate, iar serialul va continua cu noi episoade, dedicate inclusiv torţionarilor, dar şi localităţilor din care proveneau aceştia (ex. în comuna Tisău din judeţul Buzău, unde s-a născut Alexandru Drăghici, un sfert din populaţie a lucrat pentru Securitate). I-a mulţumit d-lui Prefect Cristian Soare pentru organizarea impecabilă la Nucşoara a omagierii Elisabetei Rizea în cadrul proiectului „Argeşeni – valori naţionale”.
Felicitându-i pe organizatori, publicistul Radu Petrescu-Muscel, din partea Centrului de Cercetări Istorice „Preotul Gheorghe I. Cotenescu”, a anunţat organizarea în 2017, la Câmpulung Muscel, a simpozionului dedicat Colonelului Gheorghe Arsenescu, fondatorul şi conducătorul ambelor organizaţii „Haiducii Muscelului” (grupurile Dragoslavele-Muntele Roşu şi Nucşoara), rugându-i pe d-na Lucia Hossu-Longin şi pe dl. Sorin Ilieşiu (care a prezentat un mesaj de salut din partea Comisiei pentru Cultură şi Media a Senatului), să realizeze un film documentar dedicat fostului ofiţer de elită al Armatei Regale Române.
Participanţii s-au deplasat ulterior la fostul Penitenciar, identificat pe plan internaţional ca locul în care s-a desfăşurat, în perioada 1949-1951, „Experimentul Piteşti”. Faţă de ediţiile precedente, de această dată vizitatorii au putut beneficia de un ghidaj profesionist, dublat de prezenţa numeroaselor panouri explicative în fostele celule.
La complexul monumental din imediata apropiere a avut loc o slujbă de pomenire atât a celor care au murit pe perioada în care experimentul de laborator cunoscut sub numele de „reeducare prin tortură” (iniţiat de Makarenko pe deţinuţii de drept comun din U.R.S.S.) a fost aplicat în mai multe închisori din ţară, cât şi tuturor martirilor anticomunişti, elitei intelectuale a Neamului Românesc exterminate prin metode barbare în temniţele din România şi în gulagurile sovietice.
Conform programului, în perioada 30 septembrie – 1 octombrie au fost prezentate 64 de comunicări ştiinţifice care urmează să fie incluse în amplul volum ce va fi lansat în timpul ediţiei din 2017. Cu lucrări dedicate fostului judeţ Muscel au participat dl. Radu Petrescu-Muscel („Pe Frontul de Est: luptătorul anticomunist Ion Arnăuţoiu şi torţionarul Teodor Sepeanu”), familia Constantin şi Maria Elena Nedea din Montreal-Canada („Avocatul Nicolae Adamescu – destinul unui militant anticomunist”), dl. Ion I. Ştefan („Eroi ai rezistenţei armate anticomuniste: ofiţerii Armatei Regale Române. Grupul ofiţerilor din cadrul Batalionului 27 Vânători de Munte-Muscel”) şi d-na Maria Mona Vâlceanu („Rezistenţa anticomunistă din munţi reflectată în literatura contemporană. Ion Hiru: Bordeiele speranţei. Monica Pop Scheianu: Toma Arnăuţoiu”).
În timpul simpozionului au fost lansate şi câteva cărţi, printre care: „Antologia liricii de detenţie anticomunistă din spaţiul românesc” (Ilie Popa), ediţia II a volumului „Din istoria veche a Basarabiei” (autor Eugen Statnic, prefaţă Vasile Şoimaru).
Simpozionul internaţional s-a încheiat duminică, 2 octombrie 2016, cu o excursie de documentare tematică la Muzeul Închisoarea Jilava. Fortul 13, temuta închisoare de tranzit, locul în care erau aduşi condamnaţii penal pentru ca de acolo să fie trimişi spre destinaţiile finale.
O manifestare internaţională de prestigiu, la succesul cărei a contribuit munca neprecupeţită a celor 19 membri ai unui valoros Comitetl Ştiinţific, susţinut de un eficient Comitet de organizare locală şi de zeci de voluntari, în condiţiile în care ştim cu toţii că evenimente de o asemenea amploare sunt tot mai greu de organizat.
Sincere felicitări tuturor şi să ne pregătim cu toţii, de pe acum, pentru ediţia următoare, PERT ’17.
Pe curând, la Piteşti!
