El Pais: Guvernul egiptean vrea să smulgă moscheile din mâinile islamiştilor

Moscheile din Egipt nu sunt străine de politică şi nu este de mirare că au contribuit la intensificarea tensiunilor proprii acestei societăţi profund polarizate. De câteva săptămâni, imamii abordează un nou subiect în predicile lor: noile măsuri decretate de Ministerul pentru Probleme Religioase, precum arestarea imamilor care critică guvernul, închiderea moscheilor neoficiale şi reînnoirea a 55.000 de imami care nu sunt absolvenţi ai Universităţii Al Azhar, cea mai prestigioasă instituţie teologică a islamului sunnit, notează luni ziarul El Pais.

Potrivit ministrului de resort, Mohamed Mujtar, măsurile se înscriu într-un plan menit să 'promoveze discursul moderat al Universităţii Al Azhar'.

Deşi este adevărat că Al Azhar pledează pentru o interpretare a islamului mai puţin conservatoare, măsurile au şi alte obiective. Nu trebuie uitat faptul că marele şeic de la Al Azhar, Ahmed Tayyeb, a avut relaţii conflictuale cu Frăţia Musulmană şi s-a plasat alături de generalul Al Sissi atunci când a anunţat răsturnarea preşedintelui islamist Mohamed Morsi.

'Prin aceste măsuri, guvernul are un obiectiv clar politic: slăbirea capacităţii de influenţă a partidelor islamiste, mai ales Frăţia Musulmană, care au folosit de multe ori moscheile drept portavoce pentru a-şi răspândi postulatele', susţine Mustafá Khalil, expert specializat în rolul social şi politic al moscheilor din Egipt.

Pentru a putea controla în mod eficient predicile din moschei, guvernul a pus la dispoziţie un număr de telefon unde cetăţenii îi pot denunţa pe clericii care nu respectă normele. Este un mod de a-i implica pe susţinătorii armatei în misiunea de supraveghere, care pe vremea lui Mubarak era realizată de serviciile de securitate internă.

În ultima etapă a regimului, odată cu apariţia de mici moschei neoficiale în apartamente şi garaje imamii au căpătat tot mai multă libertate, în condiţiile în care preşedintele Nasser a plasat moscheile sub umbrela statului în 1961. Deşi politica începe să dispară din predicile săptămânale din moschei, nu este clar dacă şi celelalte obiective ale guvernului egiptean vor putea fi îndeplinite.

Deşi noile măsuri reprezintă o lovitură grea pentru Frăţia Musulmană, care se adaugă campaniei de arestări şi de confiscare a bunurilor lor, Mustafa Khalil le relativizează impactul. 'Influenţa Frăţiei în moschei nu se limitează doar la predici, ci şi la reţelele sociale care se creează în jurul său, iar acest lucru este inevitabil: nu poţi să interzici membrilor lor să intre în moschei', conchide Khalil.