Egipt: Revoluţia ameninţărilor
Tensiunile au atins cote maxime în Egipt. Ample proteste împotriva preşedintelui islamist Mohamed Morsi şi a mişcării 'Fraţii musulmani' care îl sprijină pe acesta au cuprins nu doar Cairo, ci şi alte mari oraşe ale ţării, iar miercuri, 3 iulie, expiră ultimatumul pe care armata egipteană l-a dat adversarilor şi susţinătorilor preşedintelui: fie aceştia vor ajunge la o înţelegere, fie armată îşi va spune cuvântul, relatează cotidianul rus Novîe Izvestia.
Militarii egipteni au încercat mult timp să evite conflictele cu Morsi: şeful statului nu le leza în niciun fel interesele economice şi financiare. Se pare, însă, că armata este foarte îngrijorată de posibilitatea destrămării structurilor de stat din cauza haosului politic şi de posibilitatea izbucnirii unui război civil.
Din acest motiv, ministrul apărării al Egiptului, Abdel Fattah al Sissi, a făcut un pas destul de riscant şi a înaintat un ultimatum. El i-a cerut lui Morsi, dar şi opoziţiei, să ajungă la un compromis în maxim 48 de ore. Nu doar preşedintele egiptean, dar şi întreaga conducere a 'Fraţilor musulmani' au reacţionat la acţiunile militarilor destul de vehement: s-au făcut auzite declaraţii cu privire la 'tentativa unei lovituri de stat militare'.
Între timp, adversarii tineri ai preşedintelui, cei care consideră că islamiştii 'le-au furat' revoluţia, au luat cu asalt sediul central al 'Fraţilor musulmani' în zona Mokattam a capitalei egiptene. Morsi nu era acolo: el s-a ascuns în clădirea Gărzii republicane. În timpul asaltului au murit cel puţin cinci oameni şi peste şaizeci au fost răniţi. Potrivit informaţiilor oficiale, în timpul ciocnirilor din diverse oraşe ale Egiptului dintre adepţii şi adversarii regimului Morsi au fost ucişi 24 de oameni şi peste 1.200 au fost răniţi.
Serviciul de presă al lui Morsi anunţă că 'primul preşedinte liber ales al Egiptului, care îşi îndeplineşte obligaţiile de un an de zile, nu va permite ca acele ceasornicului să fie date înapoi', adică nu-şi va da demisia. Cu toate acestea, unii oficiali 'părăsesc deja corabia', constată cotidianul rus. Patru miniştri ai guvernului egiptean, care nu sunt reprezentanţi ai 'Fraţilor musulmani', au demisionat la 1 iulie. Potrivit agenţiei de presă egiptene Mena, şi-a depus demisia şi ministrul de externe Mohammed Kamel Amr. Au demisionat de asemenea cinci membri ai camerei superioare a parlamentului egiptean.
În prezent, Egiptul este practic împărţit în două. Cu un an în urmă, Morsi a ocupat cel mai înalt post în stat, depăşindu-l cu numai un procent pe contracandidatul din partea coaliţiei de partide şi de mişcări laice, iar acum la demonstraţiile antiprezidenţiale participă peste 17 milioane de oameni. A-i evalua din punct de vedere cantitativ pe cei care îl sprijină pe Morsi este, potrivit Novîe Izvestia, imposibil, deoarece cea mai mare parte din electoratul preşedintelui locuieşte în mediul rural. Pe străzile marilor oraşe aceştia sunt cu mult mai puţini decât adversarii lui Morsi.
Însă, după cum atenţionează cotidianul rus, acest lucru arată doar că nu toţi susţinătorii 'Fraţilor musulmani' au posibilitatea de a veni în oraş. De aceea, nu este exclus ca şi retragerea preşedintelui să nu schimbe în final situaţia, iar noile alegeri să fie câştigate dacă nu de Morsi, atunci de un alt islamist.
