Ecaterina Andronescu, co-autor al dezastrului din învăţământ

A doua pe lista comună a candidaţilor USD la europarlamentare, Ecaterina Andronescu - PSD, s-ar face vinovată, conform unui document publicat de Ministerul Muncii, de faptul că zeci de mii de tineri au abandonat învăţământul post-gimanzial şi nu au nici o calificare care să le permită să-şi câştige pâinea de zi cu zi.

"Desfiinţarea Şcolilor de Arte şi Meserii a condus la suspendarea studiilor pentru cel puţin 10% dintre elevii care au terminat clasa a VIII-a, în principal din cauza faptului că familiile nu pot să acopere costurile a 4 ani de şcolarizare", se arată în proiectul "Strategiei naţionale pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului 2014-2020" pus în dezbatere publică de Ministerul Muncii şi analizat de hotnews.

"Desfiinţarea Şcolilor de Arte şi Meserii în anul 2009/2010 "a reprezentat o importantă provocare în ceea ce priveşte dreptul la educaţie al copiilor care finalizaseră 8 clase de studiu şi care doreau să urmeze un parcurs de profesionalizare de 2-3 ani, care să-i ajute să înveţe o meserie", se mai precizează în document.

Şcolile de arte şi meserii au fost desfiinţate în 2009 de Ecaterina Andronescu, la vremea respectivă Ministru al Educaţiei PSD. Locurile aferente acestui tip de învăţământ au fost redirecţionate către liceele profesionale şi tehnice, pentru a căror absolvire elevii trebuia să susţină examenul de Bacalaureat, în condiţiile în care era limpede că mulţi dintre cei ce doresc să urmeze o şcoală de meserii nu pot face faţă cu succes unui astfel de examen.

În 2011, Ecaterina Andronescu a revenit asupra deciziei şi a hotărât să reînfiinţeze şcolile de arte şi meserii.

Proiectul publicat de Ministerul Muncii pune degetul şi pe alte răni de care suferă învăţământul românesc. Astfel, în document se atrage atenţia asupra numărului insuficient de consilieri şcolari (1 la 800 de elevi), lipsa acestora fiind resimţită cel mai acut tocmai în zonele unde este cea mai mare nevoie de ei. Doar şcolile mari au propriul consilier, în timp ce şcolile de la ţară şi şcolile unde învaţă categoriile de elevi dezavantajate socio-economic nu beneficiază de aşa ceva.

Mai mult, în România se confruntă cu problema abandonului şcolar încă din clasele primare şi cu tendinţa părinţilor - motivată adesea de sărăcie - de a îşi înscrie copiii la şcoală cât mai târziu.

Cadrele didactice sunt insuficient instruite în ceea ce priveşte lucrul cu copiii în risc major de excluziune - copii din familii sărace, copii de la ţară, sau copii rromi- banii alocaţi şcolilor de către stat nu permit organizarea de activităţi care să ajute la prevenirea abandonului şcolar, nu se fac eforturi suficiente pentru identificarea şi recuperarea copiilor ce au abandonat şcoală etc. etc. etc.

În prezent, aproape unul din cinci tineri nu reuşeşte să finalizeze învăţământul obligatoriu şi nici să obţină o calificare în sistemul de formare continuă, fiind privat, astfel, de competenţe de bază care să-i asigure integrarea în societatea de astăzi", se arată în Strategia elaborată de Ministerul Muncii.