Dungaciu: Manevra lui Timofti, una de armistiţiu. Urmează să vedem dacă Strada va face o mişcare revoluţionară

Preşedintele moldovean Nicolae Timofti a refuzat în mod repetat să-l desemneze premier pe oligarhul Vladimir Plahotniuc. În schimb, l-a nominalizat în final pe consilierul său Ion Păduraru, însă a revenit ulterior asupra deciziei după ce majoritatea parlamentară a venit cu o altă propunere, în persoana lui Pavel Filip - unul dintre apropiaţii lui Plahotniuc. Mişcarea lui Timofti a fost una de armistiţiu, consideră Dan Dungaciu.

„Alaltăieri era cert un singur lucru în Republica Moldova, faptul că desemnarea lui Plahotniuc nu e agreată în spaţiul euroatlantic şi asta a rezultat foarte clar după un interviu pe care ambasadorul Marii Britanii la Chişinău l-a dat unei televiziuni de acolo (...) Astăzi-dimineaţă, deja armele au început să iasă din teacă.

Mişcarea lui Nicolae Timofti a fost una de armistiţiu (...) Lucrurile se îndreaptă spre un echilibru instabil, dar echilibru. Se vor strânge suficient de multe voturi, aproape de 60, pentru a vota acest premier, guvernul va trece şi va începe să funcţioneze”, a declarat, vineri seară, la Realitatea TV, Dan Dungaciu, adăugând că „pe termen mediu problemele nu se vor rezolva” pentru R. Moldova.

Alegerile anticipate sunt, însă, evitate, a punctat directorul Institutului de Ştiinte Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române.

„Nu se mai discută nici măcar programul de guvernare, el deja există. Se discută repartiţia în guvern (...) Strada este evident nemulţumită. Compromisul nu e mulţumitor pentru stradă. Va începe mâine o confruntare între stradă şi autorităţi. Miza va fi câţi oameni vor fi în stradă. Dacă strada va încerca să facă o mişcare revoluţionară, asta urmează să vedem”, a subliniat Dan Dungaciu.

Ce ar trebui să facă România

„România să facă achiziţii în Republica Moldova pe care le controlează (...) un fond de investiţii pe care România trebuie să îl facă. Miza României e să reducă decalajele dintre UE şi Moldova (...) Există în Republica Moldova, în acest moment, locuri în care se poate investi. Noi, în România, nu avem nicio instituţie care să se ocupe în mod precis de Republica Moldova. Neinstituţionalizarea declaraţiilor politice arată lipsa de proiect a României.

Acest moment în Republica Moldova este o miză pentru România, mult mai departe este o miză pentru spaţiul euroatlantic, care se interesează puţin pentru asta (...) România ca stat partener ar trebui să arate că are un proiect pozitiv, care se şi concretizează”, a mai precizat Dan Dungaciu.

România în continuare va trebui, potrivit directorului ISPRI, să fie pregătită pentru ce se va întâmpla când nu va mai rămâne nimic din instituţiile pe care văd că sunt foarte dispuşi să le facă praf politicienii de la Chişinău.

În opinia analistului, modul în care România va relaţiona cu viitoarea guvernare de la Chişinău va pune "mare presiune" pe ţara noastră.

„România are un element în politica internă pe care l-a neglijat: Pactul de la Snagov, făcut în 1995 când toţi preşedinţii de partide au semnat un document când şi-au asumat proiectul euroatlantic indiferent de unde s-au aflat ei. După acest model cred că România trebuie să găsească un pact pentru Republica Moldova”, a explicat Dungaciu.

Visul Unirii

„Dacă ne uităm pe sondaje, cu cât creşte dezamăgire şi cu cât scade speranţa dincolo de Prut că Republica Moldova mai poate furniza cetăţenilor ei ceea ce ei se aşteaptă să le furnizeze, creşte apetenţa cetăţenilor din Republica Moldova către un proiect de reunificare. În condiţiile în care niciun politician oficial, în funcţie coerent, nu formulează acest mesaj. Dar lucrurile acestea nu trebuie ignorate, pentru că România trebuie să se aştepte de acum înainte.

Cu cât criza creşte acolo, presiunea pe România ca soluţie va spori. România este pentru Republica Moldova ceea ce-i rămâne când i se ia totul. Ori acum cetăţenilor din Republica Moldova li se ia totul. România va deveni proiect alternativ prin ceea ce am mai denumit de multe ori un unionist nu al inimii, nu al sufletului, nu al pasiunii, nu al istoriei, nu în numele lui Ştefan cel Mare, ci un unionism al minţii, foarte coerent, care e foarte aplicat şi care va cere de la România soluţii”, a afirmat Dan Dungaciu.