Dragnea cere anularea pedepsei la închisoare în dosarul fraudării Referendumului în 2012

Condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare în aprilie 2016 pentru fraudarea referendumului din 2012 - fapt ce l-a împiedicat să ajungă premier după alegerile din decembrie - Liviu Dragnea cere, în instanţă, anularea pedepsei. Cererea lui Dragnea este judecată astăzi, începând cu ora 13, de magistraţii Înaltei Curţi, pentru că acesta susţine că „are dreptul să ştie de ce a fost condamnat”.

„Nu e vorba de albirea cazierului. E vorba de dreptul de a face această contestaţie. Pentru ca un om care a fost condamnat are dreptul să ştie de ce a fost condamnat. De asemenea, are dreptul să fie sigur că toţi judecătorii au participat la luarea acelei decizii. Pentru că aici este vorba despre viaţa unui om. Am înţeles că mi s-a mărit pedeapsa pentru că am îndrăznit să nu spun că sunt vinovat”, a declarat Dragnea, citată de digi24.ro.

În timp ce liderul PSD invocă în sprijinul cererii sale faptul că motivarea deciziei definitive nu a fost semnată de aceiaşi judecători care au pronunţat-o (cei doi magistraţi care au pronunţat sentinţa nemaifiind în posturi la momentul apariţiei motivării) pe de altă parte, judecătorul Cristi Danileţ a explicat, pe contul său de Facebook, că doar minuta trebuie semnată obligatoriu doar de judecătorii care au participat la un proces, altfel soluţia este nulă. În ceea ce priveşte motivarea hotărârii, potrivit lui Danileţ, dacă judecătorul implicat în proces nu o poate semna din varii motive, poate fi semnată de altcineva, fără ca validitatea soluţiei să fie afectată.

„A apărut ieri o ştire cum că o hotărâre de condamnare a unei persoane ar fi nulă dacă judecătorul nu mai poate semna motivarea hotărârii. Aş vrea să spun din capul locului că este o prostie. Iată de ce:

- una este soluţia, alta este motivarea hotărârii: prima se dă imediat ce se termină procesul (şi se consemnează într-un document scurt numit „minută”), cealaltă se redactează în termen recomandat a fi de 30 zile (şi se consemnează în documentul numit hotărâre care este „sentinţă” pentru prima instanţă, respectiv „decizie” pentru instanţa de apel);
- MINUTA trebuie semnată obligatoriu (numai) de către toţi judecătorii care au participat la proces, conf. art. 392 C.pr.pen prin urmare, dacă unul dintre ei părăseşte magistratura, dispare sau decedează între momentul în care a ieşit din sală şi momentul în care trebuia să dea soluţia, procesul se reia de la ultima fază, judecătorul în cauză fiind înlocuit de un altul;
- după ce este motivată soluţia dată deja, HOTĂRÂREA trebuie semnată de aceiaşi judecători care au dat soluţia şi de grefier; uneori, în perioada de timp de la adoptarea soluţiei până la motivarea şi semnarea ei, e posibil ca persoana să părăseasă magistratura, să se interneze, să dispară sau să decedeze, astfel că în locul ei va semna preşedintele de complet sau instanţă (pentru judecătorul lipsă), respectiv grefierul-şef (pentru grefierul lipsă), conf. art. 406 alin. 4 C.proc.pen.

Prin urmare, dacă judecătorul nu semnează minuta, procesul se reia cu un nou judecător, altfel soluţia este NULĂ. Dacă judecătorul nu poate semna hotărârea redactată, semnează altcineva în locul lui şi validitatea soluţiei NU ESTE AFECTATĂ”, a scris Cristi Danileţ pe Facebook.

Reamintim că Liviu Dragnea a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare în aprilie 2016 pentru fraudarea referendumului din 2012. Motivarea condamnării, un document de peste 300 de pagini, a fost publicată în luna februarie 2017.

În esenţă, potrivit magistraţilor, Dragnea a ales să îşi folosească abuziv autoritatea şi influenţa de care se bucura în cadrul partidului pentru a denatura "rezultatul scrutinului electoral prin recurgerea la mijloace nelegale, fapt ce a creat prejudicii serioase noţiunii de exercitare liberă a dreptului de vot. Pe de altă parte, cei cinci judecători susţin că sentinţa de doi ani de închisoare cu suspendare este suficientă pentru faptele comise de liderul PSD, iar suspendarea executării pedepsei este o modalitate potrivită de executare, raportată la gravitatea faptelor.

Dosarul "Fraudă la Referendum"

Dosarul "Fraudă la Referendum", în care au fost trimişi în judecată Liviu Dragnea şi alte 74 de persoane, a fost înregistrat la ÎCCJ în 7 octombrie 2013 iar judecarea cauzei a început în 15 noiembrie. În dosar sunt implicaţi preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din Teleorman, Vrancea şi Gorj şi observatori din partea unor ONG-uri, precum şi membri de partid care l-ar fi ajutat pe Liviu Dragnea, este unul de notorietate.

Dragnea a fost acuzat de procurori că, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, şi-ar fi folosit autoritatea şi influenţa în scopul obţinerii unei prezenţe de minimum 60% la votul de la referendumul de demitere a preşedintelui Traian Băsescu, din 29 iulie 2012, care să garanteze validarea acestuia.

În conformitate cu DNA, actualul ministru (la momentul respectiv Dragnea era ministru al Dezvoltării Regionale n.r.) ar fi creat şi coordonat un sistem naţional de influenţă prin care ar fi fraudat votul la referendum, din anchetele procurorilor reieşind că acesta ar fi folosit 10 metode diverse în scopul fraudării votului - precum votul multiplu, turismul electoral, dar şi falsificarea de semnături.

Din anchetă a reieşit că pe listele electorale erau zeci de semnături falsificate care vizau persoane plecate în străinătate, în vârstă, bolnave, nedeplasabile, sau chiar decedate. Autorităţile locale s-au mobilizat atât de exemplar încât în unele localităţi prezenţa la urne a fost de 185%

Procurorii DNA susţin că dispoziţiile date de Liviu Dragnea erau executate de către primari USL, liderii din teritoriu ai USL sau de către preşedinţii secţiilor de votare. Dragnea ar fi fost susţinut în fraudarea Referendumului de aproape 100 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt, judeţele monitorizate de procurori.

Conform rechizitoriului, după ce Liviu Dragnea transmitea mesajele către liderii locali sau preşedinţii secţiilor de votare, aceştia intrau în acţiune şi duceau alegătorii la vot sau fraudau votul.