Dosarul nuclear iranian: Trei zile de negocieri fără niciun acord

Această zi ar putea fi decisivă, estimează o sursă de informaţii europeană, chiar dacă nimeni nu riscă să facă previziuni în legătură cu deznodământul şi data la care se vor finaliza negocierile pe marginea problemei nucleare iraniene, în aşa măsură dosarul este unul complex şi mizele crescute, notează cotidianul francez Le Monde.

Cele 6 mari puteri (cei 5 membri permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU plus Germania) şi Iranul au început vineri, la Geneva, a treia zi de discuţii, pentru a ajunge la un compromis pe marginea programului nuclear iranian, în condiţiile în care blocajul se menţine asupra problemelor cele mai sensibile.

La fel ca în ajun, şefa diplomaţiei europene, Catherine Asthon, va avea o întrevedere cu ministrul de externe iranian Mohammad Javad Zarif, înainte de a prezenta un scurt raport părţilor care au mandatat-o (SUA, Franţa, Marea Britanie, China şi Germania), pentru a relua apoi negocierile, înarmată cu opiniile pro sau contra ale acestora.

În timp ce negocierile continuă în spatele uşilor închise şi cel mai mare secret a fost impus asupra detaliilor discuţiilor, declaraţiile făcute în timpul ultimelor zile arată că blocajul persistă pe marginea aspectelor cruciale, dar şi că cele două părţi implicate în negocieri lucrează în încercarea de a-şi apropia poziţiile.

Astfel, la finalul intenselor negocieri de joi, Abbas Araghchi, ministrul-adjunct al afacerilor externe al Iranului, a declarat că încă 'nu s-a înregistrat niciun progres' pe marginea divergenţelor, fără a preciza despre ce fel de divergenţe este vorba. Cu toate acestea, Araghchi a admis că, 'dacă va exista progres, este posibil ca miniştrii de externe ai G6 să ajute la încheierea unui acord'.

Potrivit unui diplomat european, 's-au înregistrat progrese, inclusiv de fond'. 'Există din ce în ce mai puţine probleme de rezolvat, chiar dacă cele care rămân sunt cele mai dure', a spus sursa, fără a intra la rândul său în detalii.

Proiectul de 'acord interimar' pentru şase luni prevede limitarea programului nuclear al Teheranului, în schimbul relaxării sancţiunilor la adresa Iranului. Detaliile acestui acord nu sunt cunoscute, însă 'toată lumea ştie care sunt mizele principale', a subliniat Michael Mann, purtătorul de cuvânt al dnei Ashton, menţionând în special problema îmbogăţirii uraniului, 'drept' revendicat de iranieni, dar denunţat de occidentali, care suspectează că Iranul ar dori să se doteze cu arme nucleare.

'Principul îmbogăţirii nu este unul negociabil, însă noi am putea discuta în ceea ce priveşte cantitatea, nivelul şi locul', a declarat miercuri negociatorul-şef iranian Abbas Araghchi, lăsând uşa deschisă unui compromis.

Unul dintre subiectele principale ale discuţiilor vizează stocurile iraniene de uraniu îmbogăţit la 20% (nivel critic ce permite atingerea rapidă a nivelului de îmbogăţire de 90%, care deschide la rândul său drumul spre armele nucleare).

În opinia lui Ali Vaez, specialist în problema Iranului din cadrul International Crisis Group (ICG), prezent la Geneva, 'niciun obstacol nu este insurmontabil' şi, în special în problema îmbogăţirii uraniului, negociatorii 'vor găsi o formulă suficient de vagă care îi va permite fiecăruia să revină acasă cu capul sus'.

Declaraţii ferme se fac auzite dintr-o parte şi din alta de la reluarea negocierilor. 'Aceasta face parte din negocieri, atunci când părţile sunt aproape de un acord, ele încearcă să obţină maximum posibil', a spus Ali Vaez, pentru că adevărata miză este un acord final privind viitorul programului nuclear iranian.