Doar Merkel mai crede în austeritate

Cancelarul german Angela Merkel susţine solitar doctrina austerităţii şi se confruntă cu un complex calendar electoral în ţara sa. 'Marea doamnă' a summiturilor Uniunii Europene îşi vede pus în pericol protagonismul în politica economică: după vocile critice care s-au făcut auzite din sudul Europei, inclusiv din Marea Britanie, Merkel vede cum apune steaua lui Sarkozy şi se prefigurează victoria candidatului socialist François Hollande în turul al doilea; alături de căderea guvernului olandez al lui Mark Rutte, din cauza politicii de redresare pentru a respecta limitele fixate de UE. Până şi executivul ceh se clatină, între altele, din cauza reducerilor substanţiale, notează joi ziarul La Verdad.

Purtătorii de cuvânt ai guvernului german fac eforturi să minimalieze situaţia, spunând că turbulenţele politice din ţările vecine nu vor afecta filosofia de austeritate pe care Merkel o susţine din răsputeri; o reţetă pe care o consideră 'total necesară' pentru ieşirea din criza financiară. Totuşi, Berlinul nu are încotro şi trebuie să admită că se confruntă cu 'o situaţie dificilă'. În afara ţării, politicienii se folosesc de lipsa de popularitate a lui Merkel pentru a atrage voturile.

Săptămâna aceasta, Merkel a susţinut din nou doctrina austerităţii amintind că a existat o vreme când Germania nu avea datorii. 'Trebuie să revenim la acele vremuri. Nu trebuie să considerăm o impunere faptul de a trăi din ceea ce câştigăm', a subliniat ea. 'Nu putem trăi copleşiţi de datorii şi ar trebui să fie ceva cu care nicio ţară din Europa să nu fie de acord'.

Nimic nu lasă să se prevadă că Merkel va bate în retragere, însă fără 'dragul' ei prieten Nicolas Sarkozy drumul, deja dificil, va deveni şi mai greu la urcuş. Totul indică un mare număr de dispute în cadrul Uniunii asupra unor chestiuni cheie, precum pactul fiscal; eurobondurile, la care a făcut deja referire Franços Hollande; sau rolul Băncii Centrale Europene.

În favoarea lui Merkel stă faptul că, în pofida eşecurilor suferite de politica sa în afara Germaniei, ea a obţinut un sprijin amplu în ţară. Potrivit ultimului sondaj al institutului demoscopic Forsa, partidul său, Uniunea Creştin Democrată, va obţine 35% din voturi, faţă de 24% pentru social-democraţii din (SPD).

Totuşi, cancelarul are în faţă un complicat calendar politic intern, cu alegeri luna viitoare în landul Schleswig-Holstein şi în cel mai populat land din Germania, Renania del Norte-Westfalia. Ca şi cum ar fi puţin, la sfârşitul lunii mai, parlamentarii germani vor trebui să voteze pactul fiscal şi Fondul European de Stabilitate, faţă de care guvernul are nevoie de sprijinul opoziţiei. Se aşteaptă prin urmare, ca aceste probleme naţionale şi europene să se răsfrângă asupra deja slăbite coaliţii guvernamentale, în cadrul căreia convieţuiesc creştin-democraţi şi liberali.

Între timp, Merkel observă cu preocupare ceea ce se întâmplă în afara ţării sale: de exemplu, mişcările extremistului de dreapta olandez, Geert Wilders, care vrea să-şi lărgească spaţiul electoral, printr-un discurs antieuropean şi xenofob. Ascensiunea istoricului Front Naţional în alegerile franceze, fluturând un drapel similar. Sau poziţia lui François Hollande, pe care a refuzat să-l întâlnească, dar care a primit aplauzele social-democraţi.