UE ia în calcul numirea lui Merkel ca emisar pentru relansarea negocierilor cu Putin
Statele membre ale UE iau în considerare numirea fostului cancelar german Angela Merkel ca emisar al blocului pentru Rusia, într-o încercare de a da un nou impuls negocierilor cu Moscova privind războiul din Ucraina, potrivit unui raport al Financial Times.
Citând surse anonime, publicaţia a relatat miercuri că miniştrii de externe ai ţărilor UE urmează să discute subiectul în cadrul unei reuniuni în Cipru săptămâna viitoare.
Fostul preşedinte al Băncii Centrale Europene Mario Draghi – care a fost anterior şi prim-ministru al Italiei – şi preşedintele Finlandei Alexander Stubb sunt, de asemenea, luaţi în considerare pentru ceea ce publicaţia citată a descris drept rolul de „şoptitor al lui Putin”.
Raportul vine în contextul în care negocierile conduse de SUA cu Rusia pentru găsirea unei soluţii la războiul din Ucraina au stagnat, Washingtonul fiind ocupat cu propriul conflict cu Iranul, relatează TVP World.
Casa Albă le-a transmis oficialilor UE că nu s-ar opune unor eforturi europene de negociere cu Putin, în paralel cu discuţiile conduse de SUA, o sursă afirmând: „Ştiu că nu funcţionează.”
Negocierile intense de anul trecut conduse de administraţia preşedintelui american Donald Trump nu au dus la niciun pas concret către un armistiţiu în Ucraina, preocupările teritoriale şi de securitate rămânând principalele puncte de blocaj după ce Casa Albă a prezentat Kievului, în noiembrie, un plan de pace considerat de mulţi favorabil Rusiei.
Aliaţii europeni ai Kievului şi-au exprimat în repetate rânduri îngrijorarea că sunt marginalizaţi în cadrul discuţiilor, iar preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus de mult timp că Europa ar trebui să facă parte din procesul de pace.
Merkel şi Rusia
În timpul lungului mandat al lui Merkel în funcţia de cancelar al Germaniei, Berlinul a încercat să cultive relaţii pozitive cu Moscova, cele două părţi convenind în mod notabil asupra construcţiei conductelor Nord Stream, realizate pentru a livra gaz rusesc în Germania prin Marea Baltică.
Polonia s-a opus mult timp proiectului Nord Stream, afirmând că acesta creştea dependenţa Europei de energia rusească. De la invazia rusă în Ucraina din 2022, Berlinul a recunoscut că dependenţa sa de energia rusească a fost „o greşeală” şi a încercat să diversifice rutele de aprovizionare.
Merkel a jucat, de asemenea, un rol-cheie în stabilirea acordurilor de la Minsk, un set de acorduri internaţionale semnate în 2014 şi 2015, menite să îngheţe conflictul din regiunea Donbas din estul Ucrainei, unde se confruntau forţele ucrainene şi separatiştii susţinuţi de Rusia.
Merkel a stârnit controverse anul trecut după ce unii din Europa au acuzat-o că a sugerat că Polonia şi statele baltice au împiedicat eforturile cancelarului de atunci, în 2021, de a purta discuţii directe cu Puţin înainte ca Rusia să lanseze invazia la scară largă împotriva Ucrainei.
