"Doar aşa poate fi utilă ancheta" - Jurnalist Recorder cere ministrului Nazare fapte, nu laude, după descoperirea firmei-fantomă gigant
Jurnalistul Alex Nedea, semnatarul materialului de investigaţie video de la Recorder care dezvăluie existenţa unei firme fantomă gigant din România, revine cu un mesaj adresat ministrului de Finanţe, Alexandru Nazare, care a lăudat materialul spunând că este “o anchetă foarte utilă”.
În replică, Nedea subliniază că „jurnaliştii nu au nevoie de cuvintele măgulitoare ale oamenilor politici. Nici cetăţenii”.
El subliniază faptul că investigaţia Recorder poate fi considerată utilă dacă şeful Finanţelor va lua măsuri în consecinţă, cerând de pildă revizuirea de urgenţă a activităţii Registrului Comerţului, verificarea împreună cu ANAF a mecanismelor de care dispune actualmente statul român pentru a valida cifrele din bilanţurile declarate de firme în România etc.
Redăm în continuare mesajul integral al jurnalistului Alex Nedea, pe pagina sa de Facebook:
„Ministrul de Finanţe, Alexandru Nazare, a avut o primă reacţie legată de ancheta publicată de Recorder despre uriaşa firmă-fantomă care a stat sub nasul ANAF. Ministrul numeşte materialul Recorder 'o anchetă foarte utilă'.
Dar jurnaliştii nu au nevoie de cuvintele măgulitoare ale oamenilor politici. Nici cetăţenii. Avem cu toţii nevoie ca politicienii aflaţi vremelnic la vârful instituţiilor să corecteze situaţiile pe care jurnaliştii le descoperă. Ancheta la care am muncit alături de colegii mei va fi utilă pentru un ministru de Finanţe doar în anumite condiţii.
Ministrul va considera ancheta utilă doar dacă va cere în următoarea şedinţă de Guvern revizuirea de urgenţă a activităţii Registrului Comerţului (instituţie care ţine de Ministerul Justiţiei). Să se mai verifice încă o dată cu toţii dacă fiecare om de afaceri din România are în acest moment siguranţa că un oarecare de pe internet nu îi poate fura peste noapte firma. Astăzi oamenii de afaceri îşi pot lua măsuri ca să nu le fure cineva ceva din sediul firmei, pot angaja o firmă de pază, pot să îşi monteze sisteme de alarmă. Dar, în acest moment, deşi se pot proteja de cei care vor să le fure din firmă, pare că nu se pot feri de cei care vor să le fure firma cu totul.
Ministrul va considera ancheta utilă doar dacă va convoca imediat o şedinţă cu reprezentanţii ANAF şi va verifica încă o dată ce mecanisme are în acest moment statul român pentru a valida cifrele din bilanţurile declarate de firme în România, mai ales înainte ca ANAF să le aloce un cod de TVA.
Ministrul va considera ancheta utilă doar dacă va cere, înainte de a se acorda cuiva cod de TVA, compararea de urgenţă a bazelor de date ale ANAF cu cele de la restul instituţiilor publice. Escrocheria RICHRBT ar fi fost imediat depistată dacă cei 1200 de angajaţi declaraţi de firma în bilanţ, la ANAF, ar fi fost verificaţi încrucişat şi cu bazele de date de la Inspecţia Muncii. Acolo s-ar fi găsit doar un singur contract de muncă activ, şi acela de dinainte ca firma să fie furată. Cu această ocazie poate va afla ministrul Finanţelor de ce cele două baze de date nu sunt încă interconectate, deşi s-a cheltuit o avere până acum pe digitalizarea ANAF.
Ministrul va considera ancheta utilă doar dacă va cere de urgenţă compararea automată a cifrelor din bilanţurile declarate de firme cu informaţiile care reies din extrasele de cont ale firmelor respective. Un bilanţ cu venituri anuale declarate de 3,6 miliarde de euro ar fi fost repede depistat ca fiind fraudulos dacă, în mod automat, s-ar fi consultat extrasele bancare ale societăţii cu pricina. Au existat aceste rulaje colosale în conturi în anii respectivi? Dacă nu, să sune alarma!
Ministrul va considera ancheta utilă dacă va căuta să afle cine este vinovat pentru faptul că, timp de mai multe luni, această firmă a avut cod de TVA, dovada supremă pentru firmele străine că societatea românească este în monitorizarea atentă a autorităţilor fiscale din ţară. Ce credibilitate mai au oamenii de afaceri oneşti din România după un asemenea episod? Cu această ocazie, poate va afla ministrul şi care sunt funcţionarii care au facilitat activitatea frauduloasă a acestei firme. E greu de crezut că nu au existat complicităţi din interior.
Dacă toate cele de mai sus se vor întâmpla, abia atunci ministrul are dreptul să spună că ancheta noastră e ‘foarte utilă’. Şi poate atunci vor crede şi oamenii că şi ministrul e, cât de cât, foarte util”.
Context
Reamintim că jurnaliştii de investigaţie de la Recorder au descoperit ceea ce pare a fi cea mai mare firmă fantomă din România.
Potrivit acestora, firma cu pricina are sediul central în Bucureşti, în sensul giratoriu din Piaţa Charles de Gaulle, iar sediile filialelor nu sunt nici ele ceea ce ar trebui să fie: la o adresă a fost găsită o fundaţie de beton abandonată, la altă adresă era un restaurant fără nicio legătură cu compania respectivă şi tot aşa.
De precizat că respectiva companie fantomă figurează în topul celor mai bogate 100 de companii din România în funcţie de veniturile realizate în anul 2023, unde se clasează pe locul 64.
Concret, este vorba despre firma RICHRBT1 SRL, o societate comercială despre care nu a auzit nimeni în domeniul de afaceri românesc, deşi a încasat în anul 2023 mai mulţi bani chiar decât Coca Cola – România sau BEKO România să zicem.
În urma investigaţiilor desfăşurate, jurnalistul Alex Nedea de la Recorder avea să descopere că practic RICHRBT1 SRL avusese iniţial o altă denumire şi că la origine practic fusese un srl al unui mic întreprinzător care îşi deschisese o vinărie. Acesta din urmă a descoperit la un moment dat că i-a fost furată identitatea firmei şi a reclamat faptul la instituţiile statului, precum registrul Comerţului şi ANAF, de la care nu a primit însă niciun răspuns.
