Distrugerea arsenalului chimic sirian, o operaţiune profitabilă

Circa 5% din arsenalul chimic sirian se află în interiorul vasului american Cap Ray care pluteşte pe apele internaţionale ale Mediteranei. În total, 14 companii internaţionale sunt în competiţie pentru cele 20 de milioane de euro pe care Organizaţia pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC) le oferă prin concurs deschis acelor firme care gestionează peste 7.000 de tone de reziduuri chimice. Câştigătorii vor fi făcuţi publici la jumătatea lunii februarie, notează miercuri ziarul El Pais.

Regimul lui Bashar al-Assad s-a angajat să distrugă arsenalul său chimic după atacul din august anul trecut cu gaz sarin, care, potrivit SUA, a ucis peste 1.400 de civili la Ghouta, în afara oraşului Damasc, pentru a evita o intervenţie militară americană.

Potrivit surselor OIAC, prima tranşă a plecat la începutul lui ianuarie din Siria şi conţine 20 de tone de gaz muştar şi are două elemente - isopropanol şi diclorură metilfosfonică - care, dacă se amestecă, produc gaz sarin, unul din cele mai letale. Deşi nu există cifre oficiale, OIAC estimează că cifra se ridică la 1.300 de tone de deşeuri, cantitate pe care comunitatea internaţională a propus să fie eliminată în întregime.'Procesul (de distrugere) este foarte costisitor', comentează din biroul său Roberto Martínez Álvarez, profesor de chimie la Universitatea Complutense din Madrid şi membru al Comitetul Consultativ Ştiinţific al OIAC.

Organizaţia pentru dezarmare chimică, cu sediul la Haga (Olanda), a lansat licitaţia, la 19 ianuarie, oferind 20 de milioane de euro - potrivit unor surse ale organizaţiei - pentru acele companii care gestionează deşeurile chimice ce vor ieşi din cala vasului Cap Ray, dotat cu infrastructură specială (reactoare având capacitatea de distrugere a 50 de tone zilnic) şi care aşteaptă în mijlocul Mediteranei ordin pentru eliminarea arsenalului sirian.

Jumătate din cele 20 de milioane de euro provine de la donatorii internaţionali, având în vedere că Siria nu poate face faţă acestor cheltuieli, fiind angajată într-un război civil. Un reprezentant al companiei Sita SPE Ibérica, care a preferat anonimatul, a declarat că este vorba de o afacere 'de mari dimensiuni', însă nu a dezvăluit nici cantitatea de deşeuri pe care o va gestiona firma şi nici suma de bani pe care o va primi pentru această operaţiune.

Sita SPE Ibérica, cu sediu la Barcelona, este singurul centru pentru incinerarea deşeurilor chimice din Spania şi care va primii mii de tone de astfel de deşeuri chimice. Deşeurile nu se îngroapă, ci se distrug cu diluanţi specifici până când nu mai rămâne decât 'o apă murdară', a explicat omul de ştiinţă. Se va aştepta până la mijlocul lunii februarie, când membrii juriului vor stabili destinaţia sau destinaţiile finale ale deşeurilor chimice.

Există două metode pentru a distruge un arsenal chimic. Prima, care se foloseşte şi la eliminarea gazului sarin, este incinerarea gazelor - care de fapt sunt lichide - la o temperatură de între 1.000 şi 1.500 de grade Celsius. Căldura neutralizează efectele letale şi generează reziduuri industriale. Este însă un proces care, potrivit experţilor, nu se poate realiza pe un vas plutind în largul mării. Astfel încât, ceea ce în cercurile ştiinţifice se cunoaşte drept hidroliză cu ajutorul sodei caustice, va fi metoda aleasă pentru a distruge acest arsenal.

'Procesul este foarte rapid: de la 24 până la 48 de ore, dar generează o cantitate mai mare de reziduuri de ardere', explică Martínez. Procesul de eliminare în largul mării poate dura până la 90 de zile. Apoi vasul va ancora în portul italian Gioia Tauro, la sud de la Bota, iar reziduurile vor fi distribuite restului lumii, conchide ziarul.