Disputa româno-ungară ar putea necesita intervenţia Bruxellesului (Kommersant)

Între România şi Ungaria, două ţări partenere în cadrul Uniunii Europene (UE) şi Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), a izbucnit un nou conflict diplomatic. Disputa cu privire la drepturile minorităţii maghiare din România, care mocneşte de mai mulţi ani, riscă să ajungă la nivel european, necesitând intervenţia Bruxellesului, notează, miercuri, cotidianul rus Kommersant.

Scandalul a izbucnit după declaraţiile făcute de conducerea partidului de opoziţie de extremă dreapta Jobbik (Mişcarea pentru o Ungarie mai bună). Luând cuvântul la sfârşitul săptămânii trecute în cadrul unei tabere de vară a tineretului maghiar din România, liderul partidului, Gabor Vona, a îndemnat la luptă pentru înfiinţarea în ţara vecină a unei autonomii sub protectoratul Budapestei şi a anunţat că prioritatea Ungariei trebuie să fie nu 'bunele relaţii cu România', ci 'menţinerea rasei ungare', scrie cotidianul rus.

Potrivit Kommersant, disputele care se referă la minoritatea maghiară din România vizează, de obicei, două regiuni. Prima - Transilvania, partea de nord-vest a României ce se învecinează cu Ungaria şi unde locuiesc etnici maghiari. A doua - Ţinutul Secuiesc, care vrea să devină autonom şi care coincide în mare parte cu teritoriul regiunii autonome maghiare ce a existat în România în perioada 1952-1968, susţine Kommersant.

'Nostalgia istorică pentru Transilvania este un subiect dureros pentru conştiinţa naţională ungară încă din vremurile de după Primul Război Mondial, când teritoriul ţării s-a redus de trei ori şi mulţi etnici unguri au devenit cetăţeni ai statelor vecine. Forţele de dreapta din Ungaria, inclusiv actualul premier Viktor Orban, joacă adesea această carte, transferând discuţiile de la probleme de actualitate într-o zonă naţionalistă', explică analistul rus Aleksandr Stâkalin, cercetător în cadrul Institutului de Slavistică al Academiei de Ştiinţe a Federaţiei Ruse.

Potrivit lui Stâkalin, 'astăzi maghiarii din România - 7-8% din populaţie - au posibilitatea de a participa la conducerea politică a ţării, de a ocupa funcţii ministeriale'. 'Ei au universităţi, teatre, cinematografe şi mass-media în limba ungară, iar acordarea autonomiei pentru înapoiatul Ţinut Secuiesc nu va rezolva problemele, în condiţiile în care majoritatea maghiarilor din România locuiesc în afara acestui ţinut', subliniază analistul rus.

Reacţia României la declaraţiile politicianului ungur a fost vehementă, constată Kommersant, care precizează că Ministerul Externe al României a condamnat declaraţiile făcute de Vona şi a cerut Budapestei să se disocieze de această poziţie, iar preşedintele Traian Băsescu a promis că-i va struni el însuşi pe politicienii unguri. 'România îşi va asuma lidershipul punerii la punct a Budapestei', a declarat Traian Băsescu. Liderul român a catalogat Ungaria drept 'focar de instabilitate' privind tratamentul minorităţilor în regiune. 'Ce vă pot garanta este că niciodată nu se va face reorganizare pe criterii etnice', a promis preşedintele român, potrivit ziarului rus.

Băsescu nu s-a oprit la aceasta, ci a decis să ceară sprijin de la românii de peste hotare, continuă Kommersant. Traian Băsescu i-a îndemnat pe românii din jurul frontierelor să se declare români, şi ''nu moldoveni, nu vlahi, sârbi sau mai ştiu eu ce alte identităţi''.

În opinia experţilor ruşi, schimbul de acuzaţii dintre Budapesta şi Bucureşti nu se va termina aici, ci ar putea aduce conflictul bilateral, ce mocneşte de mulţi ani, la un nivel european, necesitând intervenţia Bruxellesului. 'În UE se face totul pentru a evita acutizarea disputei româno-ungare, însă România se teme de mişcări centrifuge, iar preşedintele Băsescu, în loc de compromis, a optat pentru înăsprirea retoricii, ceea ce ar putea produce noi complicaţii', atenţionează Stâkalin, citat de Kommersant.