Şefa diplomaţiei UE avertizează că Rusia are un plan de agresiune pe termen lung împotriva Europei
Rusia reprezintă o ameninţare directă pentru Uniunea Europeană prin acte de sabotaj şi atacuri cibernetice, dar cheltuielile militare masive ale acesteia sugerează că preşedintele Vladimir Putin intenţionează să-şi folosească forţele armate şi în alte părţi ale lumii în viitor, a avertizat miercuri şefa diplomaţiei europene, citată de AP.
„Rusia reprezintă deja o ameninţare directă pentru Uniunea Europeană”, a declarat şefa politicii externe a UE, Kaja Kallas. Ea a enumerat o serie de încălcări ale spaţiului aerian rus, exerciţii militare provocatoare şi atacuri asupra reţelelor energetice, conductelor şi cablurilor submarine.
Kallas a menţionat că Rusia cheltuieşte deja mai mult pentru apărare decât cele 27 de state membre ale UE la un loc şi că, în acest an, va investi mai mult „în apărare decât în sănătate, educaţie şi politici sociale la un loc”.
„Este un plan pe termen lung pentru o agresiune pe termen lung. Nu cheltuiţi atât de mult pentru armată dacă nu intenţionaţi să o folosiţi”, a declarat Kallas în faţa parlamentarilor europeni la Strasbourg, în Franţa.
„Europa este atacată, iar continentul nostru se află într-o lume din ce în ce mai periculoasă”, a adăugat ea.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că Rusia produce în trei luni la fel de multe arme şi muniţii cât produc împreună cele 32 de state aliate într-un an. El consideră că Rusia ar putea fi în măsură să lanseze un atac asupra unui aliat NATO până la sfârşitul deceniului.
Actele de sabotaj şi atacurile cibernetice vizează în principal subminarea sprijinului european pentru Ucraina, au declarat ofiţeri militari şi experţi.
Însă în Europa creşte îngrijorarea că Rusia ar putea încerca să testeze garanţia de securitate prevăzută la articolul 5 din Tratatul NATO – angajamentul că un atac asupra oricăruia dintre aliaţi va fi întâmpinat cu o reacţie colectivă din partea tuturor celor 32.
În 2021, aliaţii NATO au recunoscut că, în anumite circumstanţe, atacurile cibernetice semnificative şi cumulative ar putea fi considerate, de asemenea, un atac armat care ar putea duce la invocarea articolului 5, dar până în prezent nu s-a luat nicio măsură.
Având în vedere că administraţia Trump îşi îndreaptă acum atenţia asupra provocărilor de securitate din Orientul Mijlociu şi China, Europa a fost lăsată să se descurce singură şi să se ocupe de Ucraina, găsindu-se într-o poziţie mai precară.
Săptămâna trecută, şeful serviciului de informaţii externe al Germaniei (BND), Bruno Kahl, a avertizat împotriva subestimării intenţiilor Rusiei faţă de Occident şi NATO.
„Suntem foarte siguri, şi avem dovezi din serviciile de informaţii, că Ucraina este doar un pas pe calea către Occident”, a declarat Kahl în podcastul Table Today din 9 iunie, potrivit agenţiei de ştiri germane DPA.
Obiectivul Rusiei este să-şi extindă sfera de influenţă spre vest, a afirmat şeful BND.
„Vor să catapulteze NATO înapoi în starea în care se afla la sfârşitul anilor 1990. Vor să alunge America din Europa şi vor folosi orice mijloace pentru a-şi atinge scopul”, a afirmat Kahl.
El a avertizat că „acest lucru trebuie înăbuşit din faşă” şi că descurajarea este „cea mai paşnică modalitate” de a preveni războiul. Ţările NATO urmează să convină asupra unui nou angajament de investiţii în domeniul apărării în cadrul summitului care va avea loc săptămâna viitoare în Olanda, alocând miliarde de dolari suplimentari pentru cheltuielile legate de securitate.
