Diplomat veteran: Occidentul ar trebui să îşi stabilească propriile linii roşii, nu doar să le accepte pe cele ale lui Putin

Occidentul ar trebui să petreacă mai puţin timp agitându-se cu privire la liniile roşii ale preşedintelui rus Vladimir Putin şi să-şi stabilească propriile linii roşii, a afirmat diplomatul german veteran Wolfgang Ischinger, potrivit Politico.

„Rusia continuă să spună, dacă faci asta, dacă treci peste aceasta sau acea linie roşie, s-ar putea să escaladăm. De ce să nu întoarcem lucrurile şi să le spunem: 'Avem linii şi dacă mai bombardaţi încă o clădire civilă, atunci nu ar trebui să fiţi surprinşi dacă, să spunem, livrăm rachete de croazieră Taurus sau dacă America permite Ucrainei să lovească ţinte militare din interiorul Rusiei'?”, a declarat fostul preşedinte al Conferinţei de Securitate de la München, în vârstă de 78 de ani.

În acest fel, Moscova va trebui să decidă dacă va depăşi liniile roşii - sau va suporta consecinţele.

Vorbind în marja recentei conferinţe anuale de strategie europeană de la Yalta, o reuniune la nivel înalt a liderilor şi oficialilor ucraineni şi occidentali, Ischinger a adăugat zâmbind: „Desigur, aşa cum mulţi dintre prietenii mei îmi amintesc, problema este că, dacă trasezi o linie roşie, trebuie să te ţii de ea. Nu poţi face ceea ce a făcut Barack Obama cu linia sa roşie siriană împotriva utilizării armelor chimice, pe care apoi nu a aplicat-o”.

Ischinger nu este un adept al războiului. Gândirea sa este, de asemenea, orientată spre demararea negocierilor de pace şi spre modul în care pot fi create condiţiile pentru o soluţionare a războiului care să menţină independenţa şi suveranitatea Ucrainei şi să promoveze ambiţiile acesteia de a adera la Uniunea Europeană. Acesta îl vede pe premierul Indiei, Narendra Modi, ca pe o persoană care poate juca un rol-cheie ca intermediar într-un grup de contact, care ar trebui să includă europeni, chinezi, saudiţi, qatarezi şi turci.

Ischinger a avut o întâlnire cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski la începutul acestei luni pentru a discuta despre un summit de pace care să urmeze celui organizat în Elveţia în iunie. Acest summit a implicat o sută de ţări şi organizaţii, dar fără participarea Rusiei sau a Chinei. China a refuzat să participe din cauza absenţei Rusiei şi a prezentat în schimb un plan de pace alternativ.

Kievul intenţionează să organizeze un al doilea summit mondial pentru pace înainte de sfârşitul anului 2024 şi speră să dezvolte un nou plan comun bazat pe propunerea de pace în 10 puncte a lui Zelenski, care există de mult timp.

"Ruşii respectă puterea"

Ischinger - negociator german în timpul războaielor din Balcani şi lucrând alături de americani precum Richard Holbrooke în anii 1990 -are o vastă experienţă în a determina părţile beligerante să discute, dar nu subestimează importanţa negocierii de pe o poziţie de forţă.

„Trebuie să ne reamintim că Rusia, din cauza istoriei sale, din cauza propriei experienţe şi din cauza comportamentului său cultural, nu respectă concesiile sau slăbiciunea; dar ruşii respectă puterea”, a menţionat Ischinger.

El a susţinut că Washingtonul şi Moscova ar trebui să stabilească cadrul general pentru orice discuţii. Iar acest lucru nu se va întâmpla înainte de alegerile din noiembrie din SUA, a estimat el.

„Dacă vrem să încurajăm mişcarea în această direcţie în gândirea rusă, lucrul corect de făcut este să ne asigurăm că ucrainenii nu pierd mai mult teritoriu în Donbas şi să îi ajutăm să treacă peste această iarnă”, a adăugat Wolfgang Ischinger.

El afirmă că „dacă va exista un proces, acesta va fi mai întâi schiţat între Moscova şi Washington” şi opinează că Putin şi acoliţii săi nu vor dori să facă aranjamente nici cu cancelarul german Olaf Scholz, nici cu preşedintele francez Emmanuel Macron.

„Ei îi consideră pe europeni vasali ai Washingtonului”, a spus el.

Dar el şi-ar putea imagina că, după noiembrie, ar putea începe unele discuţii timide, dacă nu cumva au existat deja unele schimburi secrete.

El a văzut câteva întrebări fundamentale care vor fi examinate în orice discuţii americano-ruse pentru a contura un cadru.

„Ce se întâmplă cu aderarea Ucrainei la NATO? Este negociabil sau nenegociabil? Ce se întâmplă cu teritoriul şi frontierele? Cum procedăm cu acestea? Şi cum rămâne cu controlul armelor? Ar putea, într-o a doua sau a treia etapă, să apară unele discuţii privind controlul armelor? Dar unele discuţii între Washington şi Moscova vor fi primul pas care cred că va trebui făcut”, consideră Ischinger.

„Ceea ce am învăţat când am fost negociator german în timpul războaielor din Balcani este că trebuie să încerci să începi cu ceva foarte uşor şi să treci de la foarte uşor la mai puţin uşor şi la foarte dificil. Manualele de diplomaţie descriu această abordare, dar eu am învăţat-o la prima experienţă. Cu alte cuvinte, nu vorbiţi despre teritoriu la început. Vorbiţi, de exemplu, despre centrala nucleară de la Zaporojie şi faceţi-o sigură. Dacă va lua foc, vor muri la fel de mulţi ruşi ca şi ucraineni. Vorbiţi despre mai multe schimburi de prizonieri de război şi despre transportul de alimente în Marea Neagră, acestea sunt tipurile de probleme cu care puteţi începe şi progresa spre întrebările mai dificile”, a menţionat el.

Şi aici va fi nevoie de un grup de contact format din intermediari şi facilitatori - în care China, Turcia, Arabia Saudită, Qatar şi India vor juca toate un rol.

Ar schimba lucrurile rezultatul alegerilor din SUA? Da, spune Ischinger.

"Va face o diferenţă dacă va fi [Kamala] Harris sau [Donald] Trump. Dar dacă va fi acesta din urmă, riscul pe care îl văd este că Trump va crede că poate să o facă singur, doar sunându-l pe Vladimir", a adăugat el.