Desenul unui copil poate indica starea lui interioară

Uneori adultul nu înţelege uşor ce se întâmplă în mintea unui copil mic. Copiii nu pot să explice ce se întâmplă în interiorul lor, însă desenul lui va poate ajuta să înţelegeţi.

Desigur, o analiză psihologică profundă poate fi făcută doar de un psiholog practician de copii, dar şi părinţii pot analiza ei înşişi desenul propriului copil deoarece acesta proiectează inconştient pe desen calităţile sale personale.

Din desene, puteţi afla dacă are temeri ascunse, anxietate, modul în care percepe critica şi multe altele. Vârstă de 4-5 ani este cea mai potrivită pentru un astfel de test.

Instrucţiuni şi sfaturi

Pregătiţi o foaie albă de hârtie, creioane colorate şi o radieră. Fiţi răbdători, copilul nu trebuie forţat să deseneze! Nu interveniţi in procesul de creaţie şi nu întrebaţi ce desenează. Cereţi-i să se deseneze pe sine însuşi sau pur si simplu să deseneze un om. Numai după ce a terminat, rugaţi să va explice ce şi unde se află. De asemenea, fiţi atenţi cum foloseşte copilul radiera.

Deci, să trecem la interpretare:

1. Observaţi imaginea de ansamblu, unde este poziţionat desenul.

• Desenul în partea stângă a foii - copilul are nevoie de grijă şi căldura celor din jur, simte incertitudine şi are simţul vinovăţiei.

• Pe partea dreaptă - pe viitor predomină agerimea, este activ, uneori imprevizibil.

• Dacă imaginea este în partea de sus - copilul are o autoapreciere ridicată.

• În partea de jos - copilul dumneavoastră este deprimat, nemulţumit de sine însuşi, indecis, şi are, în consecinţă, o autoapreciere scăzută.

• Locul de amplasare în centrul foii vorbeşte despre autoapreciere adecvată.

2. Ce culori predomină în imagine?

• Portocaliu, galben, albastru, verde (adică, culori calme, calde) indică o stare de spirit şi emoţionala bună, pozitivă la copil.

• Utilizarea în cantităţi mari a culorii roşii (cu excepţia cazului când spune că e culoarea lui preferată), vorbeşte despre suprasolicitare emoţională.

• Violet - imaturitatea emoţională, încordare.

• Gri, negru – ne spune despre anxietate la copil, depresie, îi este greu să intre în contact.

• Dacă imaginea conţine câte puţin din toate culorile, copilul are o stare emoţională bună (cu excepţia culorii preferate predominante).

• Când sunt puţine flori pe copil îl deranjează ceva.

3. Care este dimensiunea omului desenat?

• Dacă este desenat un om mare copilul are o autoapreciere normală.

• Un desen mic cu goluri în jur, vorbeşte despre autoapreciere scăzută, deci ar trebui să fiţi mai blând cu el.

4. Mai departe ne uităm la părţile corpului persoanei pictate:

A) Cap

• Mic – copilul îşi face griji despre inteligenţa sa (mentală, emoţională).

• Mare - înseamnă că el se consideră inteligent.

• Fără cap sau haşurat – copilul trăieşte, cel mai probabil, experienţe cu relaţii conflictuale în familie (un semn alarmant pentru părinţi).

B) Ochii

• Mari - copilul are temeri interne şi nelinişte, are nevoie de protecţie.

• Mici (puncte sau fante) - are o interdicţie cu privire la plâns (în special, se observă la băieţi atunci când li se spune că bărbaţii nu plâng).

• Închişi - frica de a vedea ceva rău.

• Pe faţă, cu excepţia ochilor, nu este nimic mai mult – este atent faţă de alţii.

C) Nasul

• Dacă nu are – dorinţa de a nu comunica.

D) Gura, buzele

• Cu zâmbet - armonie şi pozitivitatea stării interioare.

• Cu dinţi – simbolizează agresiune, ostilitate, poate să se certe des cu colegii.

• Fără gură sau un punct (cratimă) - consideră că nu îi poate influenţa pe alţii prin cuvântul său.

E) Urechi

• Mari - copilul vostru este sensibil la critică şi o ia foarte în serios.

• Mici sau lipsa lor - respingerea criticii.

F) Gâtul

• Prezenţa gâtului - autocontrol bun.

• Gât mare înseamnă că deja copilul înţelege şi încearcă să-şi controleze corpul.

• Gât lung – cu cât este mai lung, cu atât îşi poate controla mai greu sentimentele.

• Gât gros scurt - copilul cedează în faţa slăbiciunilor sale.

G) Umeri

• Umeri mari - se simte puternic.

• Mici - copilul se subestimează.

• Unghiulari - copilul este precaut, anxietate sporită.

• Umeri înclinaţi - tristeţe, disperare, şi mai rar simţul vinovăţiei.

H) Mâini

• Lungi şi musculoase - copilul are nevoie de putere fizică şi curaj.

• Mici şi scurte - se simte slab.

• Mâini aproape de corp - încordare.

• Mâinile la spate, în buzunare sau pictate neclar - copilul nu are încredere în sine.

• Larg întinse – tendinţa spre acţiune.

I) Corp

Foarte mare - copilul are nevoi pe care vrea să le satisfacă.

Foarte mici - se simte umilit.

J) Picioare

• Picioare mari - se simte în siguranţă.

• Mici sau lipsa tălpilor - simte neîncredere în sine.

După ce veţi sintetiza aceste momente, veţi avea o imagine de ansamblu a stării interne a copilului dumneavoastră. Dacă v-a tulburat ceva, adresaţi-va specialistului psiholog. Doar după trecerea testelor şi a procedurilor suplimentare se poate vorbi despre o problemă sau alta.