Deputaţii au aprobat în şedinţa comisiei privind revizuirea Constituţiei prevederea referitoare la Parlamentul unicameral
alte articole
Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a finalizat marţi a doua rundă de dezbateri la proiectul de revizuire a Constituţiei, între alte propuneri votate fiind şi cele privind Parlamentul unicameral şi numărul maxim de 300 de parlamentari.
"Discuţiile pe proiectul de lege privind revizuirea Constituţiei au continuat şi în această săptămână, reuşind să parcurgem aproape jumătate din acest proiect. Astăzi s-a luat în discuţie chestiunea legată de ceea ce înseamnă Parlamentul unicameral versus Parlamentul bicameral. Votul dat în comisie a fost pentru un Parlament unicameral, argumentele aduse aici fiind multiple, ţinând cont, pe de-o parte, de ceea ce înseamnă eficienţa activităţii parlamentare, văzând că astăzi acest Parlament bicameral al României nu este eficient", a declarat preşedintele Comisiei juridice, democrat-liberalul Daniel Buda.
Un alt argument, a mai spus Buda, pentru trecerea la o formă de Parlament unicameral este cel legat de "reducerea cheltuielilor de funcţionare".
"Nu în ultimul rând, aici discutăm şi de votul populaţiei la referendum prin care s-a exprimat opţiunea pentru un Parlament unicameral", a adăugat Buda.
Preşedintele Comisiei juridice a subliniat că în cadrul aceleiaşi şedinţe "s-a tranşat şi chestiunea legată de numărul de parlamentari, stabilindu-se că Parlamentul poate să aibă până la numărul maxim de 300 de parlamentari, în funcţie de evoluţia demografică a ţării".
"Am stabilit să facem acest lucru prin Constituţie tocmai pentru a consolida acest lucru, având în vedere că nu este la îndemâna oricui ca o Constituţie să fie modificată. Altfel am fi riscat să intrăm într-o zonă care să permită să fie modificată legea foarte uşor, orice altă lege care reglementează numărul de parlamentari", a afirmat Daniel Buda.
În aceeaşi şedinţă s-a discutat şi chestiunea legată de răspunderea magistraţilor, urmând ca la şedinţa de marţea viitoare aceasta să fie reluată şi pe baza unui studiu comparativ privind situaţia legislaţiei constituţionale în legătură cu acest subiect în celelalte state europene.
Totodată, s-a decis ca vârsta minimă pentru alegerea unui cetăţean român să fie 18 ani. La dezbateri au participat reprezentanţii mai multor instituţii, printre aceştia numărându-se şi Avocatul Poporului, profesorul Gheorghe Iancu.
