Delegaţia PNL din Parlamentul European cere Comisiei să ia atitudine faţă de "declaraţiile stigmatizante" ale liderei AfD despre români

Delegaţia Partidului Naţional Liberal din Parlamentul European condamnă categoric discursurile care stigmatizează comunitatea românească din Germania şi îşi exprimă îngrijorarea faţă de propunerile de restrângere a prestaţiilor familiale pentru copiii care locuiesc într-un alt stat membru, potrivit unei scrisori deschise adresate vicepreşedintei executive a Comisiei Europene Drepturi sociale şi competenţe, locuri de muncă de calitate şi pregătire Comisia Europeană, Roxana Mânzatu.

„O dezbatere legitimă privind prevenirea fraudelor nu justifică generalizări pe criteriul cetăţeniei şi nici contestarea drepturilor recunoscute de legislaţia Uniunii”, se mai arată în document.

Într-o declaraţie publică din 28 octombrie 2026, Alice Weidel, copreşedinta partidului Alternative fur Deutschland (AfD, „Alternativa pentru Germania”), a afirmat că tot mai mulţi migranţi din România ar „jefui” sistemul social german.

„Considerăm această formulare stigmatizantă. La 30 octombrie 2026, Sahra Wagenknecht, fondatoarea partidului Bündnis Soziale Gerechtigkeit und Wirtschaftliche Vernunft (BSW, 'Alianţa pentru Justiţie Socială şi Raţiune Economică'), a cerut oprirea plăţii alocaţiilor germane pentru copiii care locuiesc în afara Germaniei. Dacă ar fi aplicată, această propunere ar putea afecta familiile în care părinţii muncesc în Germania, iar copiii locuiesc în România”, scrie sursa citată.

Delegaţia PNL din Parlament arată că, potrivit datelor prezentate Bundestagului (documentul nr. 21/6247), la 31 octombrie 2025, 531.150 de cetăţeni români erau angajaţi în Germania în locuri de muncă supuse asigurărilor sociale.

„Îi regăsim în echipele medicale din spitale, pe liniile de producţie, pe şantiere, în transport şi logistică, în agricultură şi în serviciile de îngrijire a persoanelor vârstnice. Prin munca lor, susţin activitatea întreprinderilor şi a serviciilor publice, iar prin impozitele şi contribuţiile pe care le plătesc, participă la finanţarea sistemului german de protecţie socială”, precizează documentul.

Dreptul Uniunii oferă garanţii clare, susţin europarlamentarii PNL. Articolul 45 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene şi articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 492/2011 consacră egalitatea de tratament a lucrătorilor. Articolul 67 din Regulamentul (CE) nr. 883/2004 protejează, în condiţiile legale aplicabile, dreptul la prestaţii familiale şi atunci când copiii locuiesc în alt stat membru. Articolul 68 stabileşte regulile de prioritate atunci când pot exista drepturi în mai multe state şi, după caz, plata unui supliment diferenţial.

„În cadrul normelor Uniunii aplicabile, refuzarea alocaţiilor pentru familiile eligibile doar pentru că acei copii locuiesc în România ar încălca normele europene de coordonare a securităţii sociale. Aceasta nu exclude aplicarea regulilor de prioritate şi de evitare a cumulului de prestaţii”, mai arată documentul citat.

În sprijinul acestei afirmaţii, europarlamentarii PNL susţin că relevantă este şi hotărârea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene din 16 aprilie 2026, în cauza C‑642/24, Comisia/Germania.

„Curtea a constatat că mecanismul de indexare a unei alocaţii familiale bavareze în funcţie de statul de reşedinţă al copilului încalcă dreptul Uniunii. Hotărârea priveşte această prestaţie regională şi nu trebuie confundată cu o hotărâre privind toate prestaţiile familiale germane”, adaugă Delegaţia europarlamentară a PNL.

În acest context, delegaţia PNL din Parlamentul European îi solicită vicepreşedintei executive a CE să precizeze ce măsuri concrete intenţionează să ia Comisia Europeană, în cadrul competenţelor sale, pentru a răspunde stigmatizării românilor din Germania şi pentru a apăra dreptul lucrătorilor români şi al familiilor lor la egalitate de tratament, inclusiv în privinţa accesului la prestaţiile familiale.

„Vă rugăm să ne comunicaţi în special:

1. Poziţia Comisiei faţă de declaraţiile stigmatizante şi de propunerile de restrângere a prestaţiilor familiale, precum şi mesajul public pe care intenţionează sa îl transmită cu privire la egalitatea de tratament a lucrătorilor mobili.

2. Cum verifică, împreună cu autorităţile germane, respectarea normelor aplicabile şi ce măsuri ar avea în vedere dacă ar identifica încălcări ale dreptului Uniunii, inclusiv posibilitatea unei proceduri în temeiul articolului 258 TFUE; totodată, în ce stadiu se află punerea în aplicare a hotărârii în cauza C‑642/24.

3. Ce măsuri poate sprijini pentru cooperarea dintre autorităţile române şi germane, soluţionarea fără întârzieri nejustificate a cererilor şi informarea familiilor despre regulile de prioritate, eventualul supliment diferenţial şi căile de sprijin disponibile, inclusiv SOLVIT.

4. Cum intenţionează să informeze Parlamentul European şi Consiliul cu privire la protejarea liberei circulaţii şi a egalităţii de tratament, inclusiv în contextul aplicării Regulamentului (UE) 2026/2359 şi al dispoziţiilor sale tranzitorii, şi ce poziţie ar susţine faţă de eventuale propuneri viitoare de restrângere a acestor drepturi.

Aşteptăm un răspuns scris care să indice demersurile pe care Comisia le are în vedere. Drepturile familiilor româneşti, în condiţiile prevăzute de legislaţia europeană, trebuie apărate cu fermitate”, a transmis Daniel Buda în numele Delegaţiei Partidului Naţional Liberal din Parlamentul European.