Dedolarizarea continuă: China şi Arabia Saudită îşi reduc deţinerile de datorii americane. Ce arată datele Trezoreriei SUA

China şi Arabia Saudită şi-au redus în luna iunie deţinerile de datorie guvernamentală americană, potrivit noilor date ale Departamentului Trezoreriei americane.

Beijingul s-a debarasat de peste 11 miliarde de dolari în titluri de trezorerie, ajungând la 835,4 miliarde de dolari, în scădere cu 1,3% de la o lună la alta şi cu 11% de la un an la altul. Acesta este cel mai mic total de la jumătatea anului 2009.

Riadul şi-a redus deţinerile de titluri de datorie americane cu peste 3 miliarde de dolari, până la 108,1 miliarde de dolari, în scădere cu aproape 3 procente faţă de luna mai şi cu peste 9 procente faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. De la începutul anului 2020, saudiţii şi-au redus stocurile de trezorerie cu peste 41%.

Alte ţări notabile care şi-au redus deţinerile de trezorerie au fost India (3 miliarde USD), Brazilia (3 miliarde USD) şi Emiratele Arabe Unite (4 miliarde USD).

Dar nu toată lumea a fost vânzătoare în iunie.

Japonia a preluat aproape 10 miliarde de dolari din datoria americană, deşi stocurile sale sunt în scădere cu 10,3% faţă de anul trecut, la circa 1,1 trilioane de dolari. Pe lista ţărilor care şi-au mărit rezervele de trezorerie se află Canada (5 miliarde USD), Marea Britanie (12 miliarde USD), Franţa (7 miliarde USD) şi Israel (7 miliarde USD).

Ucraina a adunat peste 2 miliarde de dolari, ridicând achiziţiile sale de la un an la altul cu aproape 166%, la 21,8 miliarde USD.

Datorită nivelurilor substanţiale de lichiditate, titlurile de Trezorerie sunt considerate unul dintre cele mai sigure active de deţinut pe pieţele financiare globale.

În pofida retrogradării creditului de către Fitch Ratings la începutul acestei luni în legătură cu "deteriorarea fiscală", oficialii guvernamentali americani şi analiştii pieţei sunt de acord că cererea rămâne puternică.

În total, deţinerile străine de datorie guvernamentală americană s-au situat la 7,563 de trilioane de dolari în iunie, în creştere cu 0,5% faţă de luna precedentă. De asemenea, aceasta a crescut cu 2% faţă de iunie 2022.

Deşi experţii sunt de acord că este puţin probabil să se întâmple în curând, dacă mai multe naţiuni renunţă la deţinerile de titluri de Trezorerie, acest lucru ar putea duce la o cerere mai mică de datorie americană şi la creşterea ratelor dobânzilor. Acest lucru face mai costisitor pentru guvernul federal să împrumute bani pentru a-şi plăti facturile şi ar diminua valoarea dolarului.

De la începutul anului fiscal până în prezent, guvernul american a cheltuit aproximativ 700 de miliarde de dolari pentru plata dobânzilor, ceea ce face ca Washingtonul să fie pe punctul de a depăşi pentru prima dată pragul de un trilion de dolari.

Schimbările geopolitice şi alocarea activelor

Economiştii au oferit mai multe motive pentru care China, Arabia Saudită şi alte guverne îşi reduc expunerea la titlurile de Trezorerie americane.

De când Rezerva Federală (Fed) a SUA şi-a început ciclul de înăsprire cantitativă în martie 2022, ratele dobânzilor au urcat la cele mai ridicate niveluri din ultimele peste două decenii. Procesele-verbale ale şedinţei din iulie a Comitetului federal pentru piaţa monetară din cadrul Fed sugerează că oficialii sunt deschişi la mai multe majorări de rate pe fondul "riscurilor semnificative de creştere a inflaţiei".

Dacă ratele continuă să crească, acest lucru va duce la scăderea preţurilor obligaţiunilor. Prin urmare, investitorii ar putea dori să îşi diminueze deţinerile înainte ca preţurile să aibă o tendinţă de scădere.

Pe lângă efectul băncii centrale asupra pieţei obligaţiunilor, actualul ciclu de înăsprire a întărit dolarul american, permiţându-i să se tranzacţioneze peste nivelurile de dinainte de pandemie. Acest lucru a cântărit efectiv şi asupra altor monede şi le-a depreciat puterea de cumpărare, în special pentru ţările care sunt importatoare nete.

O altă afirmaţie este că ţările îşi diversifică activele într-o perioadă în care guvernul american se confrunta cu probleme fiscale, iar naţiunile se angajează în campanii de de-dolarizare.

Datele Fondului Monetar Internaţional (FMI) din primul trimestru privind Compoziţia Valutară a Rezervelor Oficiale de Valută arată că tot mai multe guverne adaugă yuani chinezi, yeni japonezi, dolari australieni, dolari canadieni şi franci elveţieni la rezervele lor valutare. Dolarul american continuă să fie liderul celorlalte monede cu o marjă mare, dar alte active diminuează treptat hegemonia dolarului.

De asemenea, băncile centrale şi-au sporit rezervele de aur. Potrivit datelor compilate de Consiliul Mondial al Aurului, cererea de aur a băncilor centrale în prima jumătate a anului 2023 a fost cea mai mare înregistrată vreodată. Consiliul a constatat că aproape un sfert dintre băncile centrale intenţionează să îşi majoreze rezervele de aur în următoarele 12 luni.

Rezervele totale ale Arabiei Saudite au fost anul trecut de 478,23 miliarde de dolari, în scădere faţă de vârful din 2014, de 744,44 miliarde de dolari, potrivit FMI. Rezervele Chinei au fost de 3,31 trilioane de dolari în 2022, în uşoară scădere faţă de vârful din 2014, de 3,9 trilioane.

Oficialii saudiţi au încercat să aloce o mai mare parte din veniturile din ţiţei ale ţării către Fondul Naţional de Dezvoltare şi Fondul de Investiţii Publice. Primul a fost direcţionat să investească în infrastructura naţiunii. Cel de-al doilea este fondul suveran de investiţii care şi-a extins participaţiile în producătorul de automobile electrice Lucid, Electronic Arts, Uber, Take-Two Interactive Software şi Live Nation.

Pentru Riad, scăderea participaţiilor sale în Trezoreria SUA este un alt indicator al reorientării sale de la Statele Unite spre Asia. Regatul saudit şi-a consolidat cooperarea economică, energetică şi de securitate cu China, o evoluţie care, potrivit experţilor, ameninţă interesele SUA.

În ultimele 18 luni, liderii saudiţi şi-au exprimat dorinţa de a face comerţ în alte monede decât dolarul. Acest lucru a încurajat statele din Golf şi alte pieţe importante să se alăture cruciadei anti-dolar şi să îmbunătăţească comerţul regional.

La începutul acestei săptămâni, India a achiziţionat 1 milion de barili de ţiţei din Emiratele Arabe Unite folosind pentru prima dată rupii în loc de dolari.

Aceasta a fost, aparent, prima tranzacţie dintr-un acord pe termen lung, deoarece cele două economii puternice intenţionează să reglementeze mai multe schimburi comerciale în monedele lor locale pentru a elimina conversiile în dolari, a reduce costurile de tranzacţionare şi a stabili o legătură de plată în timp real pentru tranzacţiile monetare transfrontaliere.