Decizia istorică a lui Benedict al XVI-lea şi efectul acesteia asupra campaniei electorale (presa italiană)
Decizia revoluţionară' a papei Benedict al XVI-lea de a renunţa la pontificat începând cu data de 28 februarie şi efectele acestei retrageri asupra campaniei electorale în curs de desfăşurare în Italia şi asupra rezultatului alegerilor parlamentare din 24 şi 25 februarie se află în atenţia principalelor publicaţii din Peninsulă.
'Istoricul adio al papei Benedict al XVI-lea', titrează La Repubblica de la Roma, care scrie că decizia papei de a se retrage este 'un gest revoluţionar', care va duce la modificarea echilibrului puterii la Vatican şi mai ales în cadrul Curiei, aparatul administrativ al Sfântului Scaun. În discursul ţinut luni în limba latină, în care şi-a anunţat decizia de a renunţa la pontificat deoarece nu mai are 'forţele necesare pentru a conduce Biserica', papa Benedict al XVI-lea a indicat şi data şi ora precisă la care se va termina misiunea sa pe Scaunul papal: pe 28 februarie, la ora locală 20: 00 (21: 00 ora României). Din acel moment, va începe perioada numită 'sede vacante' (loc vacant), vor fi convocaţi 117 cardinali în Conclav şi un nou Suveran Pontif va fi ales, probabil înainte de sfârşitul lunii martie, deci înainte de Paştele catolic (care se va sărbători anul acesta pe 31 martie).
După 28 februarie, papa Ratzinger se va duce, pentru o perioadă de timp, la reşedinţa de vară a suveranilor pontifi, la Castel Gandolfo, lângă Roma, apoi 'se va retrage într-o mănăstire din incinta Vaticanului', după cum a comunicat luni, în cursul unei conferinţe de presă, la Vatican, purtătorul de cuvânt al Sfântului Scaun, părintele Federico Lombardi, relatează principalul cotidian roman.
Decizia papei de a renunţa la pontificat va avea şi consecinţe semnificative asupra campaniei electorale din Italia, în vederea desfăşurării alegerilor legislative din 24-25 februarie. Toate institutele de sondaje din Peninsulă sunt convinse că retragerea lui Benedict al XVI-lea va reprezenta un avantaj pentru coaliţia de centru-stânga a lui Pierluigi Bersani şi pentru cea de centru a lui Mario Monti şi un mare dezavantaj pentru coaliţia de centru-dreapta a lui Silvio Berlusconi, indică publicaţia amintită.
'Campania electorală din Italia s-a terminat luni la ora locală 11: 46, când a fost difuzată vestea retragerii papei', a declarat Luigi Crespi, expert în sondaje electorale, care este convins că demisia lui Ratzinger reprezintă 'o furtună' care s-a abătut asupra campaniei electorale şi care va modifica totul, mai ales atenţia dedicată de mass media din Peninsulă candidaţilor la funcţia de prim-ministru al Italiei.
Din această cauză va avea de suferit mai ales Berlusconi, care şi-a axat campania electorală pe numeroase interviuri la televiziune, pentru a putea recupera încrederea alegătorilor italieni. Mass media din Italia nu se va mai ocupa de Berlusconi, în următoarele două săptămâni, iar rezultatul alegerilor parlamentare devine într-adevăr imprevizibil, deoarece 'nimeni nu poate analiza, la ora actuală, care va fi reacţia electoratului italian în faţa acestei situaţii fără precedent la Roma, în care, în decurs de trei luni, va fi ales un nou guvern şi un nou premier, un nou guvernator al regiunii Lazio, un nou Suveran Pontif la Vatican şi un nou preşedinte al Republicii Italiene', deoarece mandatul actualului şef al statului, Giorgio Napolitano, va expira în luna mai, opinează La Repubblica.
Italienii, şi mai ales romanii, sunt conştienţi de faptul că, în următoarele trei luni, se va schimba întregul echilibru al oraşului şi noi raporturi şi alianţe vor fi formate, care vor modifica, probabil, în mod revoluţionar, situaţia capitalei Italiei. 'Efectul Ratzinger asupra campaniei electorale este un şoc mai mare decât toate şocurile promise de Berlusconi, iar decizia papei, plină de responsabilitate, impune 'congelarea' tuturor atacurilor agresive la care am asistat până acum în această campanie. Iată de ce decizia lui Benedict al XVI-lea pune definitiv în umbră campania electorală din Italia', un fenomen care va avea consecinţe imprevizibile, potrivit La Repubblica.
'Decizia papei, pentru Giorgio Napolitano, este un gest de mare curaj', titrează Corriere della Sera din Milano, care publică declaraţia făcută luni de şeful statului italian: 'Prin acest gest, papa a demonstrat o mare generozitate şi un mare curaj şi se bucură de întregul meu respect'.
Un raport de mare prietenie şi imens respect s-a creat în ultimii ani între şeful statului italian şi Suveranul Pontif, două personalităţi care au aproape aceeaşi vârstă (85 de ani papa şi 87 de ani şeful statului italian) şi care au împărtăşit, practic, aceeaşi ani de 'mandat': şapte pentru Napolitano, aproape opt pentru papa Benedict al XVI-lea. 'Care va fi raportul care se va forma între viitorul preşedinte al Republicii Italiene şi viitorul Suveran Pontif şi cum va trăi oraşul Roma aceste schimbări epocale?', se întreabă publicaţia menţionată.
