De ce România nu va adera la Schengen nici în 2015 (video)
alte articole
România a investit mult în sisteme de securizare a frontierei externe a UE şi este pe locul doi la numărul de experţi detaşaţi în cadrul Frontex. Ţara noastră respectă toate criteriile de aderare la spaţiul Schengen, dar lipsa de consens politic în JAI blochează aderarea României. În plus, odată cu izbucnirea crizei refugiaţilor, şansele ca România să adere la Schengen în 2015 s-au diminuat şi mai mult. Acestea sunt câteva dintre concluziile unei dezbateri organizată astăzi de Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru aderarea României la spaţiul Schengen şi Grupul Civic „Unitate şi Exigenţă pentru Schengen în România”.
În deschiderea evenimentului, secretarul de stat în MAE, Daniel Ioniţă, a subliniat că aderarea la spaţiul Schengen continuă să fie un obiectiv legitim al României. El a arătat că ţara noastră aplică deja cea mai mare parte a acquis-ului Schengen şi utilizează cele mai bune practici în securizarea unei părţi semnificative a frontierei externe a UE.
Oficialul a amintit că România ocupă locul doi în Frontex după Germania şi îşi asumă cu profesionalism rolul care-i revine în materie de securizare a frontierei externe, dar chiar dacă ”este pe deplin pregătită pentru aderarea la spaţiul fără frontiere”, agenda europeană dominată de imigraţie pune probleme suplimentare pentru decizia politică privind primirea ţării noastre.
La rândul său, Bogdan Tohăneanu, secretar de stat în MAI, a afirmat tranşant că ”am îndeplinit toate criteriile Schengen aşa cum sunt prevăzute în Tratat. România este un adevărat pol de securitate în regiune. Am reuşit să securizăm adecvat 2.700 de kilometri de frontieră externă a UE”. El s-a referit şi la situaţia din Ucraina, arătând că până în prezent nu s-a înregistrat un număr mare de treceri ilegale ale frontierei dinspre această ţară cu România.
Referitor la problema politică a acceptării României în Schengen, oficialul a recunoscut ca un consens între statele membre este foarte greu de realizat în contextul actual dominat de criza refugiaţilor care vin din Turcia şi Grecia pe Mediterana şi apoi pe ruta balcanică spre spaţiul Schengen.
”Această situaţie extraordinară la care UE trebuie să facă faţă afectează şi spaţiul Schengen. Austria şi Germania au introdus din nou controale la frontieră, ceea ce arată cât de greu este să iei o decizie politică prin consens”, a explicat Tohăneanu, care şi-a exprimat totuşi speranţa ca până la sfârşitul anului se va lua o decizie în JAI privind aderarea României la Schengen.
Şi şeful Poliţiei de Frontieră Române, chestorul Ioan Buda, a subliniat că România este pregătită de aderare, iar poliţia de frontieră a demonstrat că este un partener credibil în lupta împotriva criminalităţii transfrontaliere. El a explicat că România are al doilea număr de experţi detaşaţi la Frontex – 118 – şi este pe locul 1 cu 7197 de zile de detaşare a acestora în cadrul agenţiei de securizare a graniţelor externe ale UE, iar aceştia sunt foarte apreciaţi.
Pe aceeaşi linie, Marius Lucian Obreja, preşedintele Comisiei de apărare din Senat, a afirmat că ”parcursul României pe drumul spre Schengen a fost mereu pozitiv şi am făcut tot ce a trebuit pentru aderare”. ”Nu se pot nega milioanele de euro pe care ţara noastră le-a cheltuit pe sisteme de securizare a frontierei”, a explicat el, arătând că acestea sunt folosite, dar ţara noastră nu este membră şi va trebui să mai cheltuiască alţi bani pentru modernizarea lor.
Frustrări justificate
”România este pregătită de aderare. Ţara noastră are al doilea număr de experţi detaşaţi la Frontex – 118 – şi este pe locul 1 cu 7197 de zile de detaşare a acestora în cadrul agenţiei de securizare a graniţelor externe ale UE”.
Şi mai tranşant, Laszlo Borbely, preşedintele Comisiei de politică externă din Senat, a acuzat faptul că ”din 4 mai 2011, nimic nu se mai întâmplă privind aderarea României la Schengen, ci doar o tărăgănare a deciziei politice. În ultimii trei ani România este fruntaşă în eradicarea corupţiei. Ce trebuie să mai facem?”.
Totodată Borbely a criticat măsurile luate de unele state membre de reintroducere a controalelor la frontieră ca urmare a crizei refugiaţilor, arătând că ”dacă renunţăm la principiile de bază ale UE precum libertatea de circulaţie a persoanelor, dacă renunţăm la principiul echităţii şi solidarităţile între cele 28 de state membre, atunci n-am făcut nimic”. ”Au fost probleme de politică internă, de alegeri, de campanie electorală, care au blocat integrarea României la Schengen”, a adăugat senatorul UDMR.
Laszlo Borbely consideră că România este ”pregătită din toate punctele de vedere să intre în Schengen”, dar s-a declarat sceptic în privinţa formării unui consens politic în JAI pentru aderarea ţării noastre.
”Din păcate este o decizie politică şi nu mai ţine cont de Tratatul Schengen. România este din păcate văzută ca o ţară de mâna a doua în statele care se opun, dar UE trebuie fie un tot unitar. Fără România nu se poate”, a spus şi Gruia Marin, preşedintele Sindicatului Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual.
În încheierea dezbaterii, Titus Corlăţean, preşedintele Comisiei speciale Comune a Parlamentului României pentru aderarea României la Spaţiul Schengen, a concluzionat că ”întotdeauna au existat motive pentru inexistenţa unui consens politic privind aderarea României la Schengen, dar România este pregătită şi a investit foarte mult în pregătirea personalului, echipamente şi sisteme de securizare a frontierei”. El a apreciat că ”partenerii noştri europeni trebuie să fie siguri că sistemul este solid în România”, mai ales în contextul crizei refugiaţilor.
Recomandăm şi: România în Schengen. Trei motive pentru care nu vom adera nici în 2015