Analist: Guvernul ar trebui să mulţumească cetăţenilor şi companiilor care îşi plătesc taxele / Veştile bune dar şi cele proaste

În loc să se laude, Guvernul ar trebui să mulţumească cetăţenilor şi companiilor care îşi plătesc taxele, afirmă analistul economic Cristi Tudorescu, luni, într-o postare pe Facebook.

Potrivit expertului, Ministerul Finanţelor a publicat execuţia bugetară la 10 luni, iar datele arată ceva mai bine decât în lunile anterioare, semn că economia are o bună rezilienţă la stresul indus de măsurile fiscale din perioada recentă.

Redăm postarea lui Cristi Tudorescu

Faptul că deficitul bugetar de la începutul anului este 5.7% din PIB, comparativ cu 6.2% în aceeaşi perioadă a anului trecut este meritul economiei. Mai bine zis, al acelei părţi din economia noastră care îşi plăteşte taxele.

Guvernul ar trebui în primul rând să mulţumească cetăţenilor şi companiilor care au suportat TVA-ul majorat, accizele în creştere, eliminarea facilităţilor pe muncă, CASS-uri aplicabile unei baze mai largi de contribuabili, plus o inflaţie mai mare.

Faptul că economia nu a intrat în recesiune, aşa cum s-au grăbit să ne anunţe unii sau alţii, este tot meritul ei, al economiei.

Veştile bune pe primele 10 luni:

- Veniturile totale la buget au urcat cu 12.3%, în timp ce cheltuielile au urcat cu doar 9.9%.

- Impozitul pe profit plătit de companii de la începutul anului este de 38.1 miliarde de lei ( 15.8%).

- Impozitul pe salarii şi pe venit este 48.6 miliarde de lei ( 19.5%), în condiţiile eliminării excepţiilor din cele patru sectoare economice care beneficiau de reducerea taxării pe muncă

- TVA-ul net plătit la buget a fost de 108.4 miliarde de lei ( 9.2%), din care doar în octombrie s-au virat net 13.6 miliarde de lei, record lunar.

Odată cu creşterea cotelor de TVA, viramentele către buget au urcat la 12 – 13 miliarde de lei lunar, comparativ cu valorile anterioare de 10 – 11 miliarde de lei lunar, ceea ce arată că şocul iniţial al majorării cotelor a putut fi absorbit.

- accizele plătite de la începutul anului sunt aproape 40 de miliarde de lei, în creştere cu 10%.

- pe partea de cheltuieli, observăm costurile cu personalul bugetar care au acum un ritm lunar de 13.6 miliarde de lei, comparativ cu 14.2 miliarde de lei lunar în prima parte a acestui an.

Totalul de la începutul anului încă este peste anul anterior ( 5%), însă tendinţa de scădere a ritmului poate fi observată în datele lunare.

- Cheltuielile cu bunurile şi serviciile: 79.7 miliarde de lei pe primele 10 luni ( 5.5%), sub nivelul inflaţiei.

Celelalte cheltuieli cu pensiile, asistenţa socială, dobânzile plătite pentru datoria publică, subvenţiile au o rigiditate mai mare în buget, aşadar plecăm de la premisa că vor rămâne oarecum similare ca volum.

Veştile proaste sunt că unele sectoare sau unele activităţi vor avea probleme în perioada următoare. Aflăm despre insolvenţe sau dificultăţi economice în acele zone care deveniseră necompetitive.

De aceea, Guvernul, după ce felicită economia care îşi realizează partea ei de contribuţie la buget, va trebui:

- să vină cu rezultate dinspre economia care nu virează partea ei de contribuţie la buget. Rezultatele în lupta cu evaziunea sunt mai degrabă timide, ar trebui să le căutăm cu lupa în nişte date comparative.

- să ia din calea business-urilor acele obstacole care au fost puse fie acum 2 ani ( impozitul minim pe cifra de afaceri ), fie anul acesta ( taxa pe construcţii speciale sau, cum i se mai spune, “taxa pe stâlp”)

- să urgenteze decizii de restructurare a companiilor de stat şi să urgenteze soluţii pentru mari jucători privaţi din economie aflaţi în dificultate – a se vedea cazul Liberty Galaţi şi nu numai.

- să vină cu măsurile de sprijin direct şi indirect pentru companii. De exemplu, creditele pentru IMM-uri anunţate prin Banca de Investiţii şi Dezvoltare, în suma de 6 miliarde de lei pentru anul 2026, sună a fi insuficiente. Anteriorul program IMM Invest, unul dintre cele mai bune programe derulate pentru mediul de afaceri şi oprit după 2024 fără nicio explicaţie, oferea garanţii pentru credite destinate IMM-urilor de peste 11 miliarde de lei anual. Temerea cum că aceste credite vor deveni în final neperformante s-a dovedit nefondată: rata de neperformantă a creditelor IMM Invest este undeva în zona 1 – 2% anual, uşor peste media creditelor bancare obişnuite.

- să arate capacitatea de reducere a cheltuielilor statului într-o manieră pro-activă. Până acum, ce vedem este doar o scădere naturală a cheltuielilor cu personalul bugetar, prin pensionări şi plecări din sistem, un -4% faţă de ritmul lunar anterior.

Doar în acest mod Guvernul va putea susţine ceea ce partea bună, partea sănătoasă a economiei noastre a arătat că poate face în aceste condiţii provocatoare.