De ce nu trebuie să exagerăm cu consumul de sushi

Şeful unui lanţ japonez de sushi, Sushi-Zanmai, Kiyoshi Kimura (centru), taie felii dintr-un ton de 269 kg, 5 ianuarie 2012.
Şeful unui lanţ japonez de sushi, Sushi-Zanmai, Kiyoshi Kimura (centru), taie felii dintr-un ton de 269 kg, 5 ianuarie 2012. (Yoshikazu Tsuno / AFP / Getty Images)

Mulţi dintre noi adoră mâncarea japoneză. Totuşi, trebuie să ştim că există câteva pericole aferente consumului de sushi.

Calorii în plus

Fructele de mare sunt alimente foarte sănătoase. Peştele roşu conţine o cantitate mare de acizi graşi omega-3, iar stridiile şi midiile conţin mult zinc. Algele marine abundă în tot felul de substanţe şi elemente nutritive folositoare. Toate aceste produse sunt foarte importante pentru formarea imunităţii, o bună dispoziţie şi o activitate mentală optimă. Se pare că aici totul este în regulă.

Problema rezidă, mai degrabă, în acele sosuri, aluat prăjit şi caşcavaluri folosite la prepararea sushi-ului, care, de fapt, nu au nimic de-a face cu acest aliment. Producătorii le folosesc doar ca pe un truc de marketing. Ştim cu toţii că sarea, zahărul şi grăsimile fac produsele alimentare mai apetisante şi atractive pentru creierul uman, astfel că restaurantele fast-food mizează din plin pe aceste ingrediente. Iar noi ne alegem cu calorii în plus şi dependenţă incontrolabilă.

Paraziţi şi microbi

Un sushi clasic nu este supus tratamentului termic. Peştele şi alte daruri ale oceanului sunt bogate în oligoelemente, vitamine şi antioxidanţi. Din acest motiv, toate vieţuitoarele marine comestibile sunt considerate în Japonia o sursă importantă de longevitate. Pe de altă parte, fructele de mare crude, în special, peştele, pot fi purtători de paraziţi şi bacterii deosebir de periculoase, care ne pot afecta serios organele şi sistemele interne ale organismului.

Microflora intestinală

Microflora intestinală este foarte sensibilă la modificarea preferinţelor noastre alimentare. Potrivit cercetătorilor de la Universitatea Pierre et Marie Curie din Paris, amplasarea geografică are o influenţă directă asupra capacităţii microflorei intestinale de a descompune anumite alimente.

Locuitorii ţării Soarelui Răsare consumă în mod constant peşte şi alge marine, microflora acestora este familiarizată cu complexitatea proceselor de fermentare a unor asemenea produse. Microflora intestinală a japonezilor diferă mult de cea a altor popoare şi conţine gene specifice responsabile de transformarea alimentelor. Adaptarea de acest gen se formează în parte rapid, în parte timp de secole.

Ghimbir şi wasabi

Cu zece ani în urmă, nici nu ştiam de asemenea termeni. Astăzi, putem cumpăra aceste produse din orice supermarket şi nu ne putem imagina rulourile de sushi fără ele. Totuşi, foarte mulţi oameni nu sunt obişnuiţi cu consumul ghimbirului murat şi se pot alege cu tulburări digestive severe de pe urma acestuia. Adesea, însăşi marinata conţine conservanţi şi aditivi dăunători, de tipul sorbatului de potasiu, glutamatului, aspartamului şi benzoatului de sodiu. Nici wasabi nu face excepţie. Wasabi-ul de verde aprins poate ascunde arome şi coloranţi artificiali, acid citric, făină de porumb, amidon de soia şi de porumb.