De ce are nevoie Putin de preţuri mai mari la petrol

Reducerea preţurilor la petrol este o veste bună pentru aproape toată lumea. Pentru consumatorii din ţările dezvoltate aceasta înseamnă reducerea cheltuielilor pentru benzină, iar pentru statele în curs de dezvoltare - scăderea presiunii inflaţioniste şi oportunităţi suplimentare pentru stimularea creşterii economice. Vladimir Putin, însă, nu se numără printre cei care se bucură de această scădere a preţurilor la petrol, notează revista americană Time, într-un comentariu despre 'particularităţile economiei ruse', dependentă de exportul de combustibil.

Economia construită de preşedintele rus nu doar că se bazează pe petrol, ci pe un petrol foarte scump. De aceea, prăbuşirea preţurilor la petrol se va solda cu mari probleme pentru Rusia: atât în ceea ce priveşte stabilitatea indicatorilor săi economici, cât şi, nu este exclus, în ceea ce priveşte stabilitatea lui Putin însuşi, subliniază Time.

Potrivit revistei americane, Rusia nu este altceva decât 'un stat petrolier camuflat'. Cu aproximativ zece ani în urmă, petrolul şi gazul reprezentau mai puţin de jumătate din exportul rusesc, însă în ultimii ani cota acestor exporturi a ajuns la două treimi. Cel mai important este faptul că peste jumătate din veniturile bugetului rus sunt asigurate de exporturile de petrol.

După cum atestă firma de analiză economică Capital Economics, în 2008, pentru un buget non-deficitar era nevoie de un preţ la petrol de 55 de dolari pe baril, în timp ce astăzi - de 120 de dolari, în condiţiile în care preţul real este mult în urma acestei cifre: circa 100 de dolari pentru un baril de petrol marca Brent şi mai puţin de 90 de dolari pentru aceeaşi cantitate de petrol american.

Petrolul 'unge' economia rusă, permiţându-i guvernului de la Moscova să-şi amplifice dărnicia care alimentează sfera consumului, notează Time. În primul trimestru al lui 2012, cheltuielile bugetare atingeau 23,6% din Produsul Intern Brut (PIB), în timp ce cu patru ani în urmă acest indice era de numai 15,2%. Prin urmare, astăzi, pentru a-şi onora promisiunile privind plăţile, Putin are nevoie de un preţ la petrol mai mare decât în urmă cu doar câţiva ani.

Ţinând cont de faptul că o bună parte din populaţia rusă este nemulţumită de realegerea lui Putin în funcţia de preşedinte al Federaţiei Ruse, iar pe străzile din marile oraşe ruseşti au început acţiuni de protest, este puţin probabil ca Putin să-şi permită o lovitură serioasă asupra economiei ţării sau să renunţe la posibilitatea ca, prin intermediul resurselor financiare ale guvernului, să-şi consolideze popularitatea.

În pofida faptului că Putin are în rezervă un fond de criză, în care în anii buni se strângeau dolari petrolieri pentru zile negre, preşedintele rus nu mai beneficiază de fosta flexibilitate de acţiune. Singura posibilitate de a ieşi din această capcană este de a reduce dependenţa Rusiei faţă de exporturile de petrol. Pentru aceasta este nevoie de investiţii, în primul rând private, care însă nu vor lua drumul Rusiei fără o îmbunătăţire a climatului investiţional de aici.

Putin şi aliaţii săi au vorbit nu o singură dată despre necesitatea desfăşurării unor reforme în acest sens, însă în fapt lucrurile nu s-au schimbat prea mult. Cu toate acestea, evoluţia ulterioară a evenimentelor l-ar putea obliga pe liderul rus să desfăşoare reforme, pentru că fără acestea soarta economiei lui Putin şi a moştenirii sale politice va depinde de oscilaţiile imprevizibile de pe bursa de mărfuri, conchide Time.