De ce a muşamalizat Partidul Comunist Chinez noua epidemie din China şi de ce nu va accepta ajutor străin

Lumea urmăreşte cu nerăbdare creşterea numărului de cazuri de COVID-19 în China, iar cei 1,4 miliarde de chinezi se luptă să supravieţuiască pandemiei care afectează ţara.

Există întrebări legate despre modul în care Beijingul a ascuns epidemia şi pe cine va învinovăţi pentru dezastrul din domeniul sănătăţii publice, precum şi despre motivul pentru care nu va accepta ajutor extern.

De asemenea, un alt aspect care merită discutat este modul în care ţările occidentale pot dezvolta o strategie mai bună pentru a face faţă epidemiei din China, care poate duce la o criză economică şi de sănătate publică la nivel mondial, se arată într-o analiză Vision Times.

Situaţia recentă a pandemiei din China

La 19 decembrie 2022, Beijingul a anunţat oficial două decese COVID-19 - primele decese raportate în China în ultimele săptămâni - după ce a relaxat abordarea sa strictă "zero-COVID". Cu toate acestea, numeroase videoclipuri, rapoarte şi postări pe reţelele de socializare, inclusiv din partea rudelor victimelor şi ale persoanelor care lucrează în domeniul funerar, indicau la acea vreme că numărul morţilor era mult mai mare.

Chinezii caută cu disperare medicamente fără prescripţie medicală pentru a calma durerea şi febra. Unii părinţi chinezi chiar ofereau 10.000 de yuani (1.500 USD) pentru a obţine o sticlă de Tylenol sau Ibuprofen pentru copilul lor care suferă de febră. În unele videoclipuri chinezii sunt văzuţi aşteptând în faţa unei fabrici de medicamente în speranţa de a obţine medicamente înainte ca acestea să ajungă în magazine.

Iar această penurie s-a extins şi peste hotare. O listă de ţări şi regiuni în care chinezii au cumpărat cantităţi mari de Ibuprofen şi paracetamol (Tylenol) cuprinde: Taiwan, Japonia, Canada, Noua Zeelandă, SUA, Australia, Regatul Unit şi altele. Presa japoneză a raportat că comercianţii chinezi locali au expediat cantităţi mari de produse japoneze în China. În Taiwan, politicienii discută dacă ar trebui să sprijine China continentală sau să interzică exportul de astfel de medicamente către statul comunist.

Lipsa de medicamente face parte din colapsul mai larg care are loc în întregul sistem medical din China. Medicii chinezi sunt atât de suprasolicitaţi încât unul dintre videoclipurile care provin din China arată un medic epuizat care leşină în faţa pacienţilor săi.

O sursă din interiorul regimului comunist chinez dezvăluie eşecul politicii "zero-COVID"

Un cadru de rang înalt de la Departamentul pentru afaceri politice şi juridice al Partidului Comunist Chinez a declarat pentru Radio Free Asia (RFA), la 19 decembrie, sub protecţia anonimatului, că epidemia de la Beijing a început încă de la Congresul Partidului, care a avut loc în ultima săptămână a lunii octombrie. El a precizat că în spitalele din Beijing s-au înmulţit infecţiile pe scară largă înainte ca politica "zero-COVID" să fie ridicată, fiind grav afectaţi profesioniştii din domeniul medical şi persoanele în vârstă.

Însă autorităţile comuniste au ascuns adevărul. Sursa a mai afirmat că un membru al familiei sale era internat într-un spital din Beijing dar, deoarece Beijingul găzduia Congresul Partidului, spitalul nu a permis externarea pacienţilor, spunând că exista riscul ca boala să se răspândească în interior. Dar, de fapt, personalul şi pacienţii erau deja infectaţi.

Pentru că în Beijing se desfăşurau lucrările Congresului, autorităţile nu au vrut ca spitalele să elibereze aceşti pacienţi. De asemenea, din cauza politicii stricte "zero COVID", spitalele nu au raportat cazurile reale de COVID şi nici nu au tratat pacienţii cu COVID. Pacienţii primeau un diagnostic aleatoriu, cum ar fi o infecţie a tractului urinar sau o febră necunoscută. Oricum, medicii nu au spus că pacienţii aveau COVID. Nici măcar nu s-au deranjat să testeze pacienţii, pentru a evita obţinerea unor rezultate pozitive.

Pentru că oficialul care a vorbit cu RFA este un VIP, medicul i-a făcut rudei sale un test antigen mai eficient, iar rezultatul a fost pozitiv.

Oficialul a spus că ruda sa a fost infectată la spital în timpul dezintoxicării, iar mai târziu a fost transferată la câteva dintre spitalele de top din Beijing pentru a fi tratată, probabil după ce Congresul Partidului s-a încheiat. Oficialul anonim a mai afirmat că ruda sa a murit în cele din urmă de COVID. Dar cauza decesului a fost declarată oficial ca fiind infecţie a tractului urinar.

Oficialul a mai dezvăluit că marile spitale din Beijing începuseră să înregistreze focare mari de COVID înainte de "Revoluţia Hârtiilor Albe" (cunoscută şi sub numele de Mişcarea Hârtiilor Albe) şi că, la începutul lunii decembrie, situaţia a scăpat complet de sub control. Singurul lucru pe care l-au făcut Comisia Municipală de Sănătate din Beijing şi spitalele a fost să restricţioneze externarea pacienţilor şi să împiedice lucrătorii din domeniul sănătăţii să plece acasă, ascunzând în acelaşi timp cu stricteţe informaţiile către lumea exterioară.

Spitalele nu au îndrăznit să raporteze cazurile de COVID sau să trateze pacienţii cu COVID fără permisiunea autorităţilor de vârf. Abia după anunţul oficial al morţii fostului dictator Jiang Zemin, informaţiile despre epidemia din Beijing au fost făcute publice treptat. Dar până atunci, un număr mare de persoane în vârstă infectate cu COVID murisetă, sau erau în stare critică. Iar spitalele din Beijing erau deja în haos.

De asemenea, oficialul a declarat că muşamalizarea a avut ca rezultat direct moartea multor foşti oficiali pensionari ai Partidului. Unii dintre foştii oficialii care au murit în spitale erau de rang înalt.

Această persoană a declarat pentru RFA că a crezut întotdeauna că are relaţii sociale şi resurse mari, dar ceea ce i s-a întâmplat lui şi familiei sale l-a făcut să realizeze că este neajutorat. El a precizat că se afla în topul celor 1% din scara socială a Beijingului. Dar, în faţa valului de pandemie, rangurile oficiale sau administrative nu mai înseamnă mare lucru, deoarece fiecare instituţie funcţionează cu mult peste capacitate.

În ciuda rangului său, acest oficial a trebuit să aştepte totuşi cinci zile pentru a aranja incinerarea unei rude decedate.

Când au început, de fapt, recentele epidemii?

Privind în urmă, există o serie de evenimente care par să se potrivească cu cele spuse de oficialul anonim şi care pot dovedi că epidemia începuse deja înainte de aşa zisa Mişcare a Hârtiilor Albe.

La 20 noiembrie, Centrul canadian de vize din Beijing a anunţat că va fi închis începând cu 22 noiembrie şi nu a fost precizată nicio dată de redeschidere. VFS Global, operatorul care se ocupă de serviciile de viză pentru ţările străine în China, a închis, de asemenea, unele dintre centrele sale de vize din Beijing la 22 noiembrie.

În momentul în care au izbucnit protestele, Shanghai a emis mai multe măsuri care impuneau stocarea de provizii pentru cel puţin 60 de zile. Înainte de aceasta, provincia chineză Shandong a decis să cheltuiască 23 de miliarde pentru a construi 119 tabere de carantină permanente. La 28 noiembrie, Ambasada SUA din China a cerut cetăţenilor americani din China să îşi facă provizii pentru 14 zile. La 11 decembrie, Japonia şi-a închis operaţiunile de acordare a vizelor în China. La 14 decembrie, un director al OMS a dezvăluit că China a avut un număr exploziv de cazuri înainte ca regimul să relaxeze politica "zero-COVID". În aceeaşi zi, Casa Albă a declarat că Statele Unite sunt pregătite să ajute dacă Beijingul va solicita asistenţă în cazul epidemiei. La 15 decembrie, SUA au suspendat toate serviciile de acordare a vizelor în China. În aceeaşi zi, Germania a oprit, de asemenea, serviciile de viză în China.

Dacă sunt analizate împreună, aceste evenimente susţin argumentul că o epidemie majoră a avut deja loc cu mult înainte ca PCC să relaxeze oficial politica "zero-COVID", la 7 decembrie. Iar guvernele şi organizaţiile occidentale ar fi ştiut despre aceste focare ascunse înainte de apariţia Mişcării Hârtiilor Albe.

La 20 decembrie, Reuters a raportat că unii oficiali americani şi europeni se străduiau să îşi dea seama cum, sau dacă pot ajuta Beijingul să atenueze o criză care va afecta economia globală, care va sufoca şi mai mult lanţurile de aprovizionare şi va genera noi variante COVID îngrijorătoare.

Reuters afirma la acea vreme că guvernele democratice se străduiesc să găsească o modalitate diplomatică de a ajuta China să stăvilească o criză în plină expansiune cu implicaţii economice şi de sănătate la nivel mondial într-un mod pe care guvernul chinez să fie dispus să îl accepte.

Beijingul se pregăteşte să dea vina pe protestele anti-lockdown

Încercarea de a găsi o modalitate diplomatică de a oferi ajutor Chinei este inutilă, deoarece Partidul Comunist nu va accepta ajutorul, potrivit Vision Times. Scopul sau nu este de a salva vieţi, ci de a păstra regimul.

Totodată, oficialul anonim de la Beijing a mai spus, în interviul acordat RFA, că Partidul va da vina pe Mişcarea Hârtiilor Albe pentru creşterea numărului de cazuri de COVID în China - ceea ce ar da partidului şi mai puţin stimulent pentru a accepta ajutorul străin.

În momentul în care au izbucnit protestele, Beijingul ştia că pandemia scăpase deja de sub control. Aşa că Beijingul a pus capăt rapid politicii "zero-COVID" după ce autorităţile au văzut în mişcare scuza perfectă pentru a da vina pentru epidemie. Partidul va profita de această ocazie pentru a canaliza furia publicului către Mişcarea Hârtiilor Albe. În plus, Partidul ar putea persecuta unele persoane care au cerut libertate politică în cadrul mişcării şi le va numi forţe ostile care au cauzat epidemia masivă.

Beijingul face presiuni pentru ca vârful acestui val să vină cât mai repede posibil, în mod ideal pentru ca valul să se încheie până în martie, deoarece, dacă se prelungeşte prea mult, le va fi greu să îl asocieze cu protestele Hârtiilor Albe. Prin urmare, atâta timp cât Beijingul intenţionează să dea vina pe proteste şi pe forţele externe, nu poate accepta asistenţă din partea ţărilor străine. Partidul ar avea dificultăţi în a da vina pe Statele Unite în timp ce primeşte ajutor american.

Statele Unite şi alte ţări occidentale ar trebui să dezvolte o strategie mai bună pentru a face faţă Partidului Comunist Chinez în această criză de sănătate publică. Pentru a atenua impactul asupra economiei globale şi a sănătăţii publice, ar trebui să facă ceea ce trebuie, fiind transparente. Ar fi trebuit să-i informeze din timp pe chinezi şi pe oamenii din întreaga lume despre criza iminentă din China. Organizaţia Mondială a Sănătăţii ar fi trebuit să trimită avertismente.

Dar aceste măsuri nu au avut loc, conform Vision Times, adăugând că nici mass-media occidentală nu a raportat acest lucru. Abia după ce au fost difuzate videoclipuri şi postări din China pe reţelele de socializare, OMS şi mass-media occidentale au început să scrie despre epidemia din China.

Numai dacă se va respecta principiul transparenţei, Occidentul va reuşi să determine Beijingul să recunoască public focarul şi să fie responsabil în gestionarea pandemiei.

Ţările occidentale nu ar trebui să fie preocupate de salvarea feţei Partidului Comunist Chinez, deoarece aceasta nu poate fi salvată. Faţa sa nu poate fi salvată. Credibilitatea sa cu privire la pandemie s-a prăbuşit la zero în acest moment. Chinezii sunt furioşi din cauza celor două decese raportate de Beijing. Acoperind situaţia jenantă a partidului, Occidentul nu va face decât să îşi afecteze propria credibilitate.