David Malpass devine noul preşedinte al Băncii Mondiale

Comitetul director al Băncii Mondiale l-a aprobat unanim, vineri, pe David Malpass ca cel de-al 13-lea preşedinte al instituţiei, potrivit Deutsche Welle.

Malpass, un înalt oficial al Trezoreriei SUA în vârstă de 63 de ani, îşi va începe marţi mandatul de cinci ani, înlocuindu-l pe fostul preşedinte Jim Yong-kim după plecarea sa neaşteptată cu trei ani înainte de expirarea mandatului său.

Malpass, care s-a alăturat campaniei prezidenţiale a republicanului Donald Trump în poziţia de consilier economic, a servit ca subsecretar al Trezoreriei pentru afaceri internaţionale.

De asemenea, Malpass a fost un critic al Băncii Mondiale şi al Fondului Monetar Internaţional. El a considerat că practicile de acordare de credite ale instituţiilor de creditare sunt “corupte”, plângându-se de faptul că China a primit prea multe credite în detrimentul ţărilor mai sărace cu acces limitat la pieţele de credit.

Totuşi, în timp ce lucra pentru Trezorerie, Malpass a ajutat anul trecut la obţinerea susţinerii necesare pentru o creştere de 13 miliarde de dolari a finanţărilor pentru bancă şi a jucat un rol în promovarea unei iniţiative privind transparenţa datoriilor.

Într-o scrisoare adresată personalului Băncii Mondiale după alegerea sa, Malpass a susţinut că 700 de milioane de oameni trăiesc în condiţii de sărăcie extremă şi că mulţi oameni nu văd o îmbunătăţire a standardelor lor de viaţă.

Unii critici susţin că Malpass nu este calificat pentru rolul său, evidenţiind eşecul său în a prevedea criza financiară globală din 2008 şi opoziţia sa faţă de politicile Federal Reserve care, în cele din urmă, au ajutat la evitarea unei recesiuni globale.

În plus, Malpass lucra ca economist şef pentru Bear Stearns, când banca de investiţii a falimentat în timpul crizei financiare.

De la crearea instituţiilor financiare globale după cel de-al doilea război mondial, un american a condus întotdeauna Banca Mondială, în timp ce un european a condus Fondul Monetar Internaţional.