Datoria publică a României, la cote alarmante. A ajuns aproape la 60%

Datoria publică a României continuă să se majoreze, atingând noi valori record în iulie 2025. Datele publicate de Ministerul Finanţelor indică o creştere atât a datoriei interne, cât şi a celei externe, pe fondul unei inflaţii ridicate şi al încetinirii economiei. Analiza acestor evoluţii scoate în evidenţă presiunile asupra bugetului şi impactul resimţit de populaţie şi mediul de afaceri, scrie B1.ro.

Cât a crescut datoria guvernamentală

Potrivit INS, datoria guvernamentală a României a urcat în iulie 2025 la 58,9% din PIB, faţă de 57,3% în luna precedentă. Datoria pe termen mediu şi lung a ajuns la 1.004,9 miliarde lei, comparativ cu 975,238 miliarde lei, iar cea pe termen scurt s-a ridicat la 65,19 miliarde lei, faţă de 64,62 miliarde lei.

Din total, 884,026 miliarde lei sunt reprezentate de titluri de stat, iar împrumuturile însumează 166,6 miliarde lei. Structura pe monede arată astfel: 489,747 miliarde lei în lei, 465,49 miliarde lei în euro şi 112,96 miliarde lei în dolari.

Distribuţia datoriei interne şi externe

Datoria administraţiei publice centrale a totalizat în iulie 980,833 miliarde lei pe termen mediu şi lung, cea mai mare parte fiind contractată în lei (470,485 miliarde lei) şi euro (460,58 miliarde lei, echivalent). Administraţiile locale au raportat o uşoară creştere, până la 24,175 miliarde lei, majoritatea tot pe termen mediu şi lung.

În total, datoria internă a urcat la 523,116 miliarde lei (28,8% din PIB), în timp ce datoria externă a atins 547,063 miliarde lei (30,1% din PIB). Cea mai mare parte a datoriei externe aparţine administraţiei centrale (542,299 miliarde lei), iar restul administraţiilor locale (4,764 miliarde lei).

Impactul inflaţiei asupra economiei

România traversează o perioadă de inflaţie ridicată, cu efecte vizibile asupra puterii de cumpărare şi asupra deciziilor de investiţii. Viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu, avertizează că „istoria ne-a arătat că inflaţia este cea mai perfidă ameninţare economică la adresa bunăstării naţiunilor”, subliniind că efectele acesteia sunt „adânci şi persistente”. El explică diferenţele de impact: „Cei cu economii văd cum acestea se erodează, în timp ce persoanele îndatorate, uneori, răsuflă mai uşurate”. Totuşi, pe termen lung, „inflaţia zădărniceşte planurile de investiţii şi încetineşte dezvoltarea”, arată Capital.ro.

Rata anuală a inflaţiei a fost de 9,9% în august şi septembrie şi de 9,8% în octombrie 2025. BNR anticipează că nivelul ridicat al preţurilor va persista în lunile următoare, o scădere notabilă fiind estimată abia pentru 2026.