Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga începe audierile privind procesul de genocid intentat de Ucraina împotriva Rusiei
focus
Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga, în Olanda, a început audierile privind procesul Ucrainei împotriva Rusiei, o cerere depusă de Kiev imediat după invazia pe scară largă a Rusiei în februarie 2022, informează BBC.
Potrivit The New Voice of Ukraine, în proces, Ucraina cere ca Rusia să fie trasă la răspundere pentru denaturarea conceptului de genocid pentru a-şi justifica atacul asupra Ucrainei.
Între 18 şi 27 septembrie vor avea loc audieri publice cu privire la obiecţiile preliminare formulate de Federaţia Rusă. Acestea se vor desfăşura în două etape: Rusia îşi va spune cuvântul pe 18 şi 25 septembrie, iar Ucraina îşi va expune poziţia pe 19 şi 27 septembrie.
Pe lângă Ucraina şi Rusia, alte 32 de state membre ale ONU participă la acest proces, printre care Germania, Austria, Slovacia, Republica Cehă, Belgia, Estonia, Finlanda, Irlanda, Austria, Luxemburg, Suedia, Bulgaria, Canada şi Australia. Reprezentanţii acestora vor lua, de asemenea, cuvântul în cadrul audierilor.
Ucraina susţine că Rusia a afirmat în mod fals că a acţionat pentru a "preveni genocidul" în estul Ucrainei. Respingând această afirmaţie, Ucraina a declarat că prevederile Convenţiei ONU din 1948 privind genocidul nu permit intervenţia militară pentru prevenirea genocidului.
La rândul său, Rusia susţine că Curtea Internaţională de Justiţie "nu are jurisdicţie" în acest caz, deoarece convenţia nu reglementează utilizarea forţei între state.
Curtea Penală Internaţională a emis, la 17 martie, mandate de arestare pe numele preşedintelui rus Vladimir Putin şi al ombudsmanului pentru copii din Rusia, Maria Lviva-Belova, pentru implicarea lor în mutarea ilegală a copiilor din Ucraina în Federaţia Rusă începând cu 24 februarie 2022.
Transferul forţat de copii dintr-o colectivitate în alta este una dintre cele cinci definiţii ale Convenţiei privind genocidul, care defineşte un act de genocid.
Putin poate fi arestat pe teritoriul a 123 de ţări care au ratificat Statutul de la Roma, documentul fondator al Curţii Internaţionale de Justiţie, pentru ca el să poată fi confruntat cu acuzaţiile de la Haga.
