Netanyahu sugerează opoziţia faţă de orice forţe turce în Gaza

Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a sugerat miercuri că se opune oricărui rol al forţelor de securitate turce în Fâşia Gaza, ca parte a misiunii de monitorizare a armistiţiului susţinut de SUA cu gruparea militantă palestiniană Hamas, scrie Reuters.

Vorbind la Ierusalim alături de vicepreşedintele american JD Vance, aflat în vizită, Netanyahu a spus că au discutat despre „ziua de după” pentru Gaza, inclusiv despre cine ar putea asigura securitatea în teritoriul devastat de doi ani de război.

Vance, care a declarat marţi că planul de încetare a focului al preşedintelui american Donald Trump merge mai bine decât se aştepta, şi-a reiterat optimismul. „Nu am spus niciodată că va fi uşor. Dar sunt optimist că încetarea focului va ţine şi că putem construi un viitor mai bun în întreg Orientul Mijlociu”, a spus el.

Cu o încetare a focului fragilă în vigoare de 12 zile, atenţia s-a îndreptat către a doua fază a planului lui Trump pentru Gaza.

Aceasta impune dezarmarea Hamas şi prevede înfiinţarea unui comitet palestinian supravegheat la nivel internaţional pentru a administra Gaza, cu o forţă internaţională care să sprijine poliţia palestiniană verificată.

Vance este unul dintre mai mulţi înalţi oficiali americani care au vizitat Israelul de când Trump s-a adresat parlamentului israelian săptămâna trecută şi a declarat războiul din Gaza încheiat. Într-o altă vizită de mare anvergură, secretarul de stat american Marco Rubio va sosi joi şi se va întâlni cu Netanyahu vineri, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului israelian.

Un înalt oficial american a declarat că vizitele lui Vance şi Rubio, precum şi ale trimisului special Steve Witkoff şi ale ginerelui lui Trump, Jared Kushner, din această săptămână, au avut ca scop menţinerea impulsului în încetarea focului.

Răspunzând la o întrebare despre ideea prezenţei forţelor de securitate turce în Gaza, Netanyahu a spus: „Am opinii foarte puternice în această privinţă. Vrei să ghiceşti care sunt acestea?”

Ministerul de Externe al Turciei nu a răspuns imediat la solicitarea de comentarii, în timp ce Ministerul Apărării a refuzat să comenteze pe această temă.

Vance a declarat marţi că Turcia ar avea un „rol constructiv” de jucat, dar că Washingtonul nu va impune nimic Israelului în ceea ce priveşte trupele străine „pe teritoriul său”.

Odată ce relaţiile cordiale dintre Turcia, membră NATO, şi Israel au atins un nou minim în timpul războiului din Gaza, preşedintele turc Tayyip Erdogan criticând aspru atacurile Israelului asupra enclavei şi în alte părţi ale regiunii, iar Siria – care se învecinează cu ambele state – devenind o arenă a intensificării rivalităţii.

Turcia, care a contribuit la convingerea Hamas să accepte planul lui Trump, a declarat că va participa la grupul de lucru internaţional pentru monitorizarea punerii în aplicare a încetării focului şi că forţele sale armate ar putea servi în calitate militară sau civilă, după cum va fi necesar.

Hamas a rezistat presiunilor de a se dezarma, afirmând că este gata să predea armele unui viitor stat palestinian.

Vance a declarat: „Avem o sarcină foarte, foarte dificilă în faţa noastră, şi anume dezarmarea Hamas, dar şi reconstrucţia Gazei pentru a îmbunătăţi viaţa populaţiei din Gaza, precum şi pentru a ne asigura că Hamas nu mai reprezintă o ameninţare pentru prietenii noştri din Israel”.

Armistiţiul a fost urmat de eliberarea ostaticilor rămaşi în viaţă, capturaţi în atacurile Hamas din 7 octombrie 2023 asupra Israelului, şi de eliberarea a aproximativ 2.000 de prizonieri palestinieni de către Israel.

Dar armistiţiul rămâne fragil, cu izbucniri de violenţă şi recriminări cu privire la ritmul de returnare a cadavrelor ostaticilor, aducerea ajutoarelor şi deschiderea frontierelor.

Hamas şi-a reafirmat controlul în Gaza de la încetarea focului, prin desfăşurarea de oameni înarmaţi pe străzi şi reprimarea grupurilor care i-au contestat autoritatea.

Autorităţile sanitare din Gaza au declarat că un palestinian a fost ucis de focurile israeliene în oraşul Gaza. Armata israeliană investighează raportul, a declarat un purtător de cuvânt.

Autorităţile din Gaza au îngropat cadavrele a 54 de persoane neidentificate predate de Israel, a declarat biroul de presă al guvernului din Gaza. Medicii au declarat că alte 30 de cadavre au ajuns la spitalul Nasser din Khan Younis după ce au fost eliberate de Israel.

Autorităţile israeliene au declarat că cele 54 de cadavre aparţin militanţilor care au invadat Israelul în atacurile din 7 octombrie sau au fost ucişi în luptă cu forţele israeliene în Gaza în timpul războiului.

Hamas a eliberat cadavrele a 15 dintre cei 28 de ostatici decedaţi capturaţi în 2023. Marţi, Vance a declarat că unele dintre cadavrele rămase erau îngropate adânc sub dărâmături, spunând că va dura „puţin timp” pentru a le recupera şi a cerut răbdare.

Forţele israeliene au ucis cel puţin 88 de palestinieni, printre care şi civili, de la începutul încetării focului, potrivit Ministerului Sănătăţii din Gaza, iar doi soldaţi israelieni au fost ucişi de militanţi palestinieni în sudul Gazei în weekend.

Atacul Hamas asupra Israelului, care a declanşat războiul, a ucis aproximativ 1.200 de persoane, potrivit datelor israeliene, iar 251 au fost târâţi în Gaza ca ostatici. Atacurile israeliene au ucis peste 68.000 de palestinieni în Gaza de la începutul războiului, potrivit Ministerului Sănătăţii din Gaza.