Zelenski consideră propunerea lui Trump de a îngheţa războiul la liniile frontului actuale drept „un compromis bun”

Volodimir Zelenski şi-a exprimat sprijinul pentru propunerea lui Donald Trump ca Ucraina şi Rusia să îngheţe războiul la liniile frontului actuale, numind-o „un compromis bun”, chiar dacă a recunoscut că Moscova a clarificat că nu va accepta acest aranjament, scrie Guardian.

„Cred că a fost un compromis bun, dar nu sunt sigur că Putin îl va susţine, şi i-am spus acest lucru preşedintelui”, a declarat Zelenski în timpul unei vizite la Oslo, parte a unui turneu în Scandinavia pentru a solicita sprijin militar suplimentar.

Preşedintele SUA a declarat reporterilor la bordul Air Force One la începutul acestei săptămâni: „Pot negocia ceva mai târziu. Dar eu am spus să se oprească şi să se retragă de la linia de front”. El a vorbit cu puţin timp înainte ca summitul planificat cu Vladimir Putin să fie suspendat, după ce Rusia a declarat că obiectivul său de a cuceri întreaga regiune Donbas din est, inclusiv zonele controlate de Ucraina, nu s-a schimbat.

Ultimele declaraţii ale lui Trump au fost considerate o victorie modestă pentru Zelenski. Liderul american a ezitat în repetate rânduri cu privire la aspecte cheie ale războiului, inclusiv dacă încetarea focului ar trebui să precede negocierile de pace mai ample, şi, uneori, a părut să ia în considerare cererile lui Putin ca Ucraina să cedeze mai mult teritoriu.

Cel mai recent, Trump a spulberat speranţa Ucrainei că vă trimite rachete Tomahawk la Kiev, după o convorbire telefonică cu Putin.

Zelenski şi înalţii săi funcţionari au recunoscut anterior că este puţin probabil că Ucraina să recâştige toate teritoriile ocupate prin mijloace militare şi au declarat în privat partenerilor de la Washington şi din Europa că ar fi dispuşi să îngheţe liniile frontului. Cu toate acestea, susţinerea publică a unui astfel de plan de către Zelenski marchează o schimbare notabilă faţă de poziţia sa anterioară, când Kievul a promis să recâştige toate teritoriile pierdute în favoarea Rusiei.

Între timp, Rusia a clarificat că poziţia sa maximalistă nu s-a schimbat, părând să respingă noua propunere a lui Trump de a îngheţa liniile de luptă.

Serghei Lavrov, ministrul de externe de lungă durată al Rusiei, a declarat marţi: „Washingtonul începe acum să spună că trebuie să oprim [conflictul] imediat, că nu mai trebuie să discutăm nimic, că trebuie să ne oprim şi să lăsăm istoria să judece”.

Moscova a respins în mod constant propunerile de prelungire a armistiţiului, argumentând că acestea ar da Ucrainei timp să se reînarmeze şi să se regrupeze într-un moment în care forţele ruse înregistrează progrese pe câmpul de luptă.

„Vedeţi, simpla oprire ar însemna uitarea cauzelor profunde ale acestui conflict”, a spus Lavrov. Aceste „cauze profunde”, potrivit Moscovei, se referă la cererile sale radicale care ar submina suveranitatea Ucrainei – inclusiv controlul deplin asupra regiunii Donbas, limitarea forţelor armate ale Kievului şi un cuvânt de spus în afacerile sale interne.

Rusia ar fi reiterat condiţiile sale anterioare pentru un acord de pace cu Ucraina într-un comunicat privat trimis la Washington în weekend şi din nou în timpul convorbirii telefonice de luni dintre secretarul de stat american, Marco Rubio, şi omologul său rus, Lavrov.

Poziţia maximalistă a Kremlinului a pus la îndoială perspectivele unui potenţial summit Trump-Putin la Budapesta, o idee promovată de liderul american săptămâna trecută, după ce l-a sunat pe Putin.

Trump pare acum reticent să repete experienţa summitului din Alaska cu Putin din acest an, care s-a încheiat brusc după ce liderul rus a refuzat să ofere concesii.

Vorbind marţi la Casa Albă, Trump a spus: „Nu vreau să am o întâlnire inutilă. Nu vreau să pierd timpul până nu văd ce se întâmplă”. Totuşi, el a insistat că atât Putin, cât şi Zelenski doresc încetarea războiului.

În contextul incertitudinii care planează asupra oricăror eforturi de pace reînnoite, Moscova a lansat cel mai mare bombardament aerian asupra Ucrainei din ultimele două săptămâni, cu valuri de rachete şi drone care au lovit Kievul şi alte oraşe.

La nivel naţional, atacurile ruseşti au ucis cel puţin şase persoane, printre care un bebeluş de şase luni, o fetiţă de 12 ani şi o femeie, au declarat oficialii. În Harkiv, un atac cu drone a lovit o grădiniţă, ucigând un bărbat şi rănind alţi şapte.

Miercuri, Putin a dirijat exerciţii ale forţelor nucleare strategice ale ţării, care au inclus lansări de rachete. Şeful statului major al armatei, generalul Valery Gerasimov, i-a raportat lui Putin prin videoconferinţă că exerciţiile aveau scopul de a simula „procedurile de autorizare a utilizării armelor nucleare”.

Deşi Kremlinul a insistat că exerciţiile erau „de rutină”, acestea au avut loc pe fondul continuării poziţionării nucleare a Moscovei. Rusia a coborât anterior pragul pentru utilizarea armelor nucleare, cu scopul de a semnala disponibilitatea Kremlinului de a răspunde agresiv la ameninţările percepute.