Curtea de Conturi a Germaniei critică planul de relansare al UE: ”Impactul va fi resimţit până la următoarea generaţie”
Sediul Comisiei Europene - Bruxelles (Mihut Savu / Epoch Times Romania)
Curtea de Conturi a Germaniei critică planul de relansare post-COVID al UE, ale cărui efecte ar putea fi simţite asupra viitoarei generaţii, relatează AFP.
„Impactul financiar se va face simţit până la următoarea generaţie”, a avertizat, joi, preşedintele Curţii de Conturi, Kay Scheller, într-un raport privind acest plan gigantic prezentat parlamentului german.
Planul, adoptat de statele europene în cadrul unui summit în decembrie, mizează în special pe o "mutualizare" a datoriilor ţărilor membre ale UE, un aspect care îi îngrijorează în mod special pe membrii Curţii de Conturi germane. O parte din bani va fi acordată sub formă de împrumuturi, iar alta sub formă de subvenţii.
„Este vorba despre o mutualizare a datoriei şi a responsabilităţii, un moment de cotitură. Pentru bugetul federal asta comportă riscuri considerabile”, a afirmat Kay Scheller.
Noua datorie - în valoare de 750 de miliarde de euro - va fi rambursată în următorii 30 de ani, subliniază Curtea în raportul său. „Dar ne putem întreba cine va contribui la ce şi când”, a obiectat Scheller, subliniind că regulile bugetare ale UE nu se aplică pentru această datorie.
„Statele membre ar putea deci, teoretic, să se îndatoreze de o manieră nelimitată şi să-şi atribuie aceste fonduri sub formă de subvenţii”, a avertizat el.
Planul riscă, de asemenea, „să reducă încurajarea precauţiei responsabile şi să slăbească disciplina bugetară”, se teme Kay Scheller.
Nu există un plan de rambursare cu termene fixe, îşi exprimă regretul Curtea, pledând pentru un acord între ţările UE privind rambursarea datoriei înainte ca banii să fie cheltuiţi.
„Împrumutul comun nu trebuie să fie o instituţie permanentă”, a avertizat în consecinţă Scheller, subliniind că Germania, potrivit Curţii de Conturi, va vărsa 65 de miliarde de euro în plus faţă de suma de care va beneficia.
Curtea de Conturi concluzionează că fondul de restructurare ar putea în cele din urmă să slăbească UE şi să pună în pericol stabilitatea uniunii economice şi monetare. „Asta poate alimenta speranţa că şi costurile viitoarelor crize vor fi de asemenea suportate de comunitatea statelor”, susţine Scheller.
