Curtea Constituţională decide: Asociaţia Falun Dafa câştigă în Moldova

O hotărâre surpriză a Curţii Constituţionale din R. Moldova a oprit în ultimul moment campania de hărţuire la care au fost supuse, începând din decembrie 2013, Asociaţiile Falun Dafa şi Falun Gong, sub pretextul că emblema mişcării spirituale chineze ar avea o conotaţie fascistă.

Datorită unei prevederi ambigue din legislaţia R. Moldova, Elena Hrenova, consiliera municipală în Chişinău şi fostă deputată comunistă, a dat în judecată asociaţiile "Falun Dafa" şi "Falun Gong" prin intermediul organizaţiei de veterani „Echitate”, pe care o conduce, obţinând interzicerea celor două organizaţii neguvernamentale pe teritoriul Moldovei.

Motivaţia plângerii era că simbolul mişcării spirituale ar conţine svastika (denumit şi wan) - un semn vechi de peste 2.500 de ani - regăsit în relicve arheologice din numeroase ţări. Deşi a fost "împrumutat" de către Adolf Hitler, care i-a dat o conotaţie negativă secolul trecut, semnul a fost folosit mii de ani în istoria omenirii pentru a reprezenta norocul, soarele în unele culturi, cu o conotaţie pozitivă.

Hrenova, profitând de faptul că simbolul Falun al mişcării spirituale Falun Gong conţine o svastikă, împreună cu un alt simbol chinez - taichi sau yin-yang - a cerut dizolvarea celor două asociaţii sub motivul că asociaţiile Falun Gong ar promova fascismul, doar pe baza faptului că Falunul conţinea şi acest simbol străvechi. Argumentul a ignorat complet faptul că mişcarea spirituală nu are nimic de a face cu nazismul, ci doar propune un set de exerciţii fizice de tip meditativ, precum şi valorile adevăr, compasiune, toleranţă ca principii călăuzitoare.

Pe 23 noiembrie 2015 Curtea Constituţională a Moldovei a hotărât însă că lichidarea asociaţiilor obşteşti "Falun Dafa" şi "Falun Gong" este ilegală. Astfel, instanţa a anulat prevederea ambiguă din legislaţie care a dus la interzicerea celor două organizaţii neguvernamentale pe teritoriul Moldovei.

Potrivit deciziei Curţii Constituţionale, „în lipsa indicării precise în articolul din Lege a listei sau a noţiunii care constituie atribute şi simboluri naziste, prevederile acestuia devin imprecise şi neclare, astfel încât nu permit cetăţenilor să înţeleagă care simboluri sunt interzise, care sunt asemănătoare cu cele naziste şi în acelaşi timp acordă instanţelor judecătoreşti o marjă de discreţie extrem de largă în aplicarea acestora”.

Decizia Curţii Constituţionale a survenit la sesizarea depusă de către deputatul PLDM Ştefan Creangă în iunie 2015 pentru controlul constituţionalităţii unor prevederi din legea privind contracararea activităţii extremiste (Legea 54 din 2003).

Considerând incorecte deciziile judecătorilor de a introduce simbolul Falun al celor două Asociatii în Registrul materialelor cu caracter extremist şi de a dizolva ONG-urile Falun Dafa şi Falun Gong Moldova, deputatul Ştefan Creangă a depus în vara anului 2015, o sesizare la Curtea Constituţională prin care cerea anularea sintagmei „a unor atribute sau simbolici asemănătoare, până la confundare”, motivând că ar îngrădi „libertatea gândirii, a opiniei, precum şi libertatea exprimării în public prin cuvînt, imagine sau prin alt mijloc posibil”.

Conform procedurii civile, Hotărârea Curţii Constituţionale din 23 noiembrie 2015 oferă posibilitate reprezentanţilor Asociaţiilor Falun Dafa şi Falun Gong Moldova, timp de trei luni să depună o cerere de revizuire a hotărârii Curţii Supreme de Justiţie, privind declararea simbolului Falun ca având conotaţie extremistă şi a hotărârii privind dizolvarea activităţii asociaţiilor.

Dosarul interzicerii celor două asociaţii se află acum şi pe masa magistraţilor de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Influenţa ambasadei chineze de la Chişinău

Fiind prezenţi în sala de judecată, reprezentanţii Guvernului şi ai Parlamentului s-au împotrivit anulării prevederii legale din Legea 54 / 2003, motivând că speţa nu se atribuie la activitatea asociaţiilor ce au fost dizolvate, ci la moldovenii care ar fi suferit de pe urma lagărelor de concentrare din Germania Nazistă, prevederea legii urmând să rămână în vigoare.

Dar reprezentanţii statului au fost contrazişi de judecători şi întrebaţi dacă nu cumva sunt şi ei supuşi influenţelor venite din partea Ambasadei chineze la Chişinău.

Potrivit lui Roman Dumitru, avocatul deputatului Ştefan Creangă, „în 2003, Parlamentul RM a adoptat această lege, când persecuţia aderenţilor Falun Gong din China luase o amploare deosebită, iar Ambasada Chinei [la Chişinău] înainta autorităţilor R. Moldova solicitări privind neînregistrarea asociaţiilor Falun Dafa şi Falun Gong cu scopul de a ascunde crimele pe care le desfăşurau în China şi care continuă pînă în prezent”.

La începutul anului 2015 liderul PL, Mihai Ghimpu, a făcut o referire la colaborarea dintre conducătorii PD şi China: "La discuţii am auzit că ei au o înţelegere, un contract cu China, China comunistă. Am aflat acuma că ei nu sunt gata să facă reforme, ceea ce a fost confirmat de Lupu în cadrul unei emisiuni, şi vor să înlăture Fondul Monetar Internaţional, fără de care nu vine Banca Mondială, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Banca Europeană pentru Investiţii. Ei vor să ia 2 miliarde de dolari de la chinezi, aşa cum a vrut Voronin în 2009".

Scandal în Justiţia moldoveană

Reamintim că într-o schimbare completă de situaţie, la începutul lunii noiembrie, judecătorul moldovean Victor Orîndaş, care trebuia să judece dosarul lichidării asociaţiilor obşteşti, a declarat că preşedintele Judecătoriei Centru, Ion Ţurcan, îl presa în vederea emiterii urgente a unei hotărâri de lichidare a Asociaţiiilor Falun Dafa şi a Falun Gong Moldova la cererea Societăţii de protecţie a drepturilor invalizilor şi veteranilor „Echitate”.

Culmea este că Victor Orîndaş, implicat în judecarea unor procese legate de spălare de bani în R Moldova, era cel care în 2014 hotărâse dizolvarea aceloraşi asociaţii obşteşti.

Imediat după ce a decis oprirea dizolvării celor două asociaţii obşteşti, Victor Orîndaş s-a refugiat în România, acuzând presiuni din partea lui Ion Ţurcan şi a unor agenţi ai Serviciului de Informaţii şi Securitate.

Orîndaş a anunţat Consiliul Superior al Magistraturii printr-o notă informativă despre presiunile exercitate asupra sa în vederea luării unor decizii favorabile pentru anumite cercuri. Demersul a fost examinat de membrii CSM, într-o şedinţă închisă (în ciuda faptului că şedinţele Consiliului sunt publice), ulterior magistraţii anunţând că Procuratura Generală va ancheta cazul.

Într-un interviu acordat Epoch Times, Victor Orîndaş a declarat că va locui un timp în România din motive de securitate.

„Presiunile asupra judecătorilor sunt extrem de mari în Republica Moldova. Se poate întâmpla orice, de aceea eu nu sunt chiar optimist că aceste organizaţii vor fi lăsate în pace. Eu mă gândesc, poate, să stau aici (în România - n.r.) permanent, să nu mă mai întorc în Moldova atâta timp cât acolo anumite cercuri politice exercită acţiuni, presiuni de tot felul asupra adevărului.”

Falun Gong este o mişcare spirituală înrădăcinată în cultura tradiţională chineză, persecutată de peste 16 ani de către regimul comunist de la Beijing. Deşi promovează principiile adevăr, bunătate şi toleranţă, Falun Gong a fost interzisă şi reprimată violent după ce Partidul Comunist Chinez a constatat că numărul aderenţilor ajunsese, în câţiva ani, mai mare decât cel al membrilor săi.

Practicanţii din cele peste 120 de ţări au răspuns întotdeauna paşnic valului de violenţă al Partidului, încercând să expună atrocităţile la care sunt supuşi colegii lor din China, inclusiv recoltarea forţată de organe pe viu, pentru profit.